Imagini actuale ale Mănăstirii Voroneţ au fost postate de omul de televiziune Dan Negru, care a vizitat recent lăcaşul de cult.
Pictura pereților exteriori ai mănăstirii Voroneţ povestește în imagini învățăturile importante din Biblie. Fresca ce reprezintă Judecata de Apoi umple întregul perete vestic exterior al mănăstirii. Îngerii din partea superioară înfășoară semnele zodiacale, indicând sfârșitul timpului, în timp ce umanitatea este reprezentată la mijloc. În stânga, Sfântul Petru îi escortează pe credincioși, în timp ce Moise îi ia pe cei necredincioși în dreapta. Cerul și Grădina Edenului se află în stânga jos, iar Învierea se regăsește în partea dreaptă jos.
Lăcaşul de cult a fost ridicat într-un timp-record: în trei luni și trei săptămâni. Mănăstirea este contruită în stil brâncovenesc cu elemente de gotic târziu. Mănăstirea Voroneţ este ctitoria lui Ștefan cel Mare, ridicată la îndemnul lui Daniil Sihastrul. Aici îşi doarme somnul de veci sihastrul.
Mănăstirea Voroneț a fost inclusă în Patrimoniul UNESCO în 1993.
Albastrul de Voroneţ domină pictura exterioară și este considerat de specialiști ca fiind unic în lume. Albastrul unic are la bază o rețetă secretă, al cărei ingredient principal este un mineral numit azurit. Chiar dacă rețeta culorii nu este cunoscută, asupra tehnicii folosite nu planează niciun secret, potrivit descoperalocuri.ro. Meșterii au început lucrul la pictură atunci când pereții bisericii nu se uscaseră încă, alegând exact momentul optim când vopselurile vor fi fuzionat cel mai bine cu tencuiala.
Munca meşterilor începea din partea de sus a lăcașului și se continua în jos. Fiecare scenă biblică era separată de celelalte prin intermediul unor linii de culoare. Mai întâi se trasau contururile scenelor și ale personajelor iar mai apoi desenele erau completate cu culorile alese în prealabil. Ultima culoare pusă pe ziduri nu era albastrul sau vreo altă nuanță închisă, ci un alb imaculat, era menit să scoată în evidenţă anumite detalii.
Se spune că albastrul de Voroneț reprezintă culoarea cerului Bucovinei în perioada culesului strugurilor.
Mănăstirea a primit numele de Capela Sixtină a Estului datorită marii fresce care acoperă peretele vestic, „Judecata de Apoi”, scenă prezentată prin evidenţierea părţilor bune ale judecăţii.
Specialiştii sunt de părere că zidul ridicat în jurul bisericii, în anii 1970, a accelerat distrugerea picturii pe partea de nord a bisericii, partea cea mai expusă la intemperii. Restaurarea frescelor pare, în prezent, misiune imposibilă, tocmai pentru că nu se cunoaşte secretul obţinerii acelei culori unice în lume.
În prezent, la mănăstire au loc lucrări de reabilitare, demarate în luna iulie a anului 2019, însă este vorba despre un proiect de reabilitare a zidului împrejmuitor al Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”.
Proiectul de restaurare şi de consolidare al zidului a fost întreprins de către arhitectul Virgil Polizu. Lucrările au început în latura nordică prin consolidarea terenului cu piloţi foraţi la adâncimi de până la şase metri. „Se dărâmă ceea ce nu se poate restaura şi se rezideşte. În anul 2020 se va continua pe latura de est şi ulterior pe latura de vest. În partea nordică, zidul a cedat, astfel că a devenit pericol public”, a explicat Mircea Gheorghe Leţiu, directorul Firmei SC EURAS SRL din Satu Mare, potrivit svnews.ro