„Chiar şi în cazul unei aparente eliminări (…) monitorizarea trebuie continuată, deoarece recrudescenţa contaminării este posibilă chiar până în 2024”, arată autorii studiului publicat în revista Science.
Pandemia nu va lua sfârşit la vară
Marc Lipsitch, unul din conducătorii cercetării, a declarat că ‘‘predicţia unui sfârşit al pandemiei la vară (…) nu este în concordanţă cu ceea ce ştim”. Alături de coautorii articolului, el a subliniat faptul că nimeni nu cunoaşte cu exactitate răspunsurile la întrebări importante privind protecţia naturală: nu se ştie dacă pacienţii vindecaţi de COVID-19 devin complet imuni la coronavirus sau cât timp durează imunitatea. Testele care pot oferi indicii prin detectarea anticorpilor abia încep să apară pe piaţă, iar multe se dovedesc nefiabile.
Luând în calcul aceste incertitudini, oamenii de ştiinţă de la Harvard au modelat diferite estimări ale imunităţii, ale dispariţiei infectării în sezonul cald şi ale distanţării sociale, astfel încât să poată face anumite predicţii referitoare la răspândirea coronavirusului pe viitor. Toate simulările – atât cele cu o singură perioadă de izolare socială, cât şi cu intervale intermitente de izolare – indicaă faptul că, după ridicarea restricţiilor, vom asista la o nouă creştere a numărului de cazuri de contaminare.
Cel mai pesimist scenariu
Scenariul cel mai pesimist este cel în care distanţarea socială, într-o etapă timpurie a epidemiei, nu este urmată de controale. În acest caz, ar urma un val foarte mare de îmbolnăviri la iarnă. Acest lucru a putut fi observat în timpul epidemiei de gripă din 1918, când s-a infectat un sfert din populaţia mondială şi au murit 100 de milioane de oameni.
Studiul oamenilor de ştiinţă de la Harvard evidenţiază şi consecinţele izolării excesive. O perioadă de blocaj social şi economic de 20 de săptămâni ar reduce atât de eficient propagarea virusului încât nu s-ar crea practic nicio imunizare a populaţiei, situaţie în care următorul vârf al epidemiei ar fi mai accentuat.
Cercetătorii indică modalităţi prin care sistemele de sănătate publică pot ameliora perspectivele: mai multe teste pentru diagnosticare, urmărirea riguroasă a contactelor, creşterea capacităţilor de terapie intensivă în spitale, tratamente eficiente pentru COVID-19 şi mai ales disponibilitatea unui vaccin împotriva coronavirusului.
O distanţare socială ineficientă ar determina suprasolicitarea serviciilor medicale
Cercetătorii avertizează asupra faptului că o distanţare socială ineficientă sau pe o perioadă prea scurtă ar putea avea ca efect suprasolicitarea catastrofală a asistenţei medicale.