Scandalul a izbucnit în urmă cu câteva zile, când localnicii, în frunte cu preotul din sat, s-au adunat în fața primăriei și au spus că nu vor migranți în satul lor după ce la brutăria din localitate au fost angajați doi bărbați din Sri Lanka.
Localnicii s-au temut că brutarii din Sri Lanka vor aduce şi alţi muncitori străini, ceea ce va însemna un pericol pentru membrii comunităţii.
Pe reţelele de socializare a fost creat și un grup, care numără 2.500 de persoane, unde au apărut postări pline de ură la adresa muncitorilor şi a proprietarului brutăriei, unele chiar incitând la violenţă. Aceștia au creat și un grup Facebook, intitulat „Vrem Ditrău fără migranți”, cu postări dure împotriva noilor veniți, dar și a patronului brutăriei, Csaba Kollo.
Ura viscerală arătată de comunitatea maghiară faţă de cei doi imgranţi
Astfel, cei doi brutari s-au vazut nevoiţi să înfrunte ura unei mici comunităţi care s-a dovedit mult mai mare decât şi-ar fi imaginat oricine din ţara noastră.
Dar conflictul nu s-a oprit aici. Aproximativ 300 de persoane s-au adunat, sâmbătă, la Casa de Cultură din Ditrău, pentru a discuta nemulţumirile legate de prezenţa în localitate a celor doi muncitori sri-lankezi.
Situaţia nu s-a rezolvat, însă. Ba mai mult, cei care au închiriat în Ditrău locuințe pentru brutarii din Sri Lanka au fost amenințați de vecini și i-au dat afară.
Cei doi brutari din Sri Lanka au fost mutați la gazdă în satul vecin dar și gazdele de aici au fost amenințate așa că au fost mutați în a treia localitate, mai îndepărtată.
După presiunea oamenilor din comunitate, proprietarul s-a oferit să îi scoată pe cei doi muncitori străini din procesul de producție și să îi pună să lucreze în altă parte. Acesta s-a răzgândit ulterior, spunînd că a fost vorba de o neînțelegere.
„Trebuie să o clarificăm. Noi am scris scrisoarea noastră (comunicat de presă) numai în ungurește, nu am mai apucat să o scriem și în românește. Asta a fost o greșeală mare, după cum vedem acum”, a spus patronul brutăriei.
Între timp, localnicii din Ditrău nu mai cumpără deloc pâinea produsă de fabrica din localitate, chiar dacă recunosc că e cea mai bună, fapt care a dus la scăderea profitului firmei cu 30%.
„Muncitorii din Nepal ar putea aduce coronavirusul”
La şedinţa care a avut loc sâmbătă în comunitatea maghiară din Ditrău, mulţi dintre localnici au avut o atitudine neschimbată faţă de cei doi brutari imigranţi.
„Să presupunem că şi alţi întreprinzători vor aduce câte şase muncitori la noi în sat, pentru câţiva ani. Trec doi ani, vor cere să se stabilească aici şi o să-şi aducă familiile şi după ce ce trec patru-cinci ani ne trezim că un sfert din casele din Ditrău sunt locuite de oameni de culoare. De asta ne temem noi, nu doar de cei doi sri-lankezi, ci de consecinţe, trebuie sa ne gândim bine la consecinţe că nu este vorba doar de ziua de mâine sau poimâine, este vorba de viitorul nostru, viitorul copiilor şi a nepoţilor noştri”, a spus o femeie.
Un tânăr a susţinut că nu are o problemă cu cei doi sri-lankezi, ci că va fi o problemă „dacă vor mai veni alţi 100 de oameni”, iar un domn a spus: „Nu avem nevoie sa vină străini de la cinci mii de kilometri, că să ne înveţe cum să facem o pâine”.
Un alt posibil pericol semnalat de o femeie în vârstă, care spune că a lucrat peste 30 ani în microbiologie, este cel legat de faptul că în sat ar putea fi adus coronavirusul de către muncitorii din Nepal, care ar urma să fie angajaţi la brutărie.
„Vreau să atrag atenţia asupra pericolului răspândirii virusului, pentru că toţi oamenii vin acasă de unde este focarul virusului. Şi el (patronal fabricii – n.r.) aduce din Nepal, acum, cinci muncitori, de unde e focarul. A scris şi Wikipedia că China are graniţă comună cu Nepalul şi acolo au fost doi morţi deja. Numai un singur om să aducă virusul, că eu am lucrat în microbiologie şi ştiu ce înseamnă, un singur om să fie bolnav, duce pâinea peste tot în ţară, este un pericol foarte mare”, a spus femeia.
Mai mulţi politicieni au comentat pe marginea cazului din Ditrău
Se pare ca una dintre cauzele principale ale acestei situatii este propaganda din Ungaria pe care etnicii maghiari din Harghita o consuma in schimbul presei din Romania iar asta i-a facut sa aiba o atitudine radicalizata.
„E un caz care, să ştiţi, e mult mai periculos decât pare şi pentru care, noi, europarlamentarii, va trebui să dăm explicaţii şi o să o facem începând de mâine. Şi în curând va da şi Guvernul explicaţii, să ştiţi, pentru că situaţia e mult mai gravă decât vă puteţi închipui. E un caz care părea nevinovat, care a trecut cumva sub situaţia Brexitului – unde trebuie să avem grijă de 800.000 de români şi e o situaţie serioasă -, dar care ne va plasa, deja ne-a plasat, pe prima pagină a ziarelor. Iar încă televiziunile mari nu ne-au luat. Cu coronavirusul şi cu Brexitul au fost uşor ocupate”, a spus europarlamentarul Rareş Bogdan.
El a acuzat partidul Fidesz din Ungaria pentru faptul că a promovat o retorică a urii şi a menţionat că oamenii din Ditrău se informează mai ales de la televiziuni precum Hir Tv sau Duna Tv.
Cristian Tudor Popescu a comentat la Digi24 revolta din comuna harghiteană Ditrău.
„Nu le e frică că schimbă cultura, poate cultura de microbi. Se tem că ne aduc boli. În niciun caz cuvântul „cultură” nu se referă la ceea ce de obicei înțelegem. „Cultură” se referă la violarea femeilor, de pildă. Asta e ideea, că ăia vin cu asta. „Cultură” înseamnă obiceiuri de care trebuie să ne păzim femeile și copiii, aia e „cultură” în capul respectivului care de altfel nici nu vorbea românește, ci ungurește”, a comentat Cristian Tudor Popescu, la Digi24.ro.
„A mai vorbit un ins înainte. Ăsta vorbea un soi de românească de grohotiș. Nu vorbea ungurește, ci o româneasă de grohotiș, de genul: „aceștia oameni de pâine facă nu vrem din mâna lor”. „Facă nu vrem din mâna lor”, așa vorbea. Deci doar constat că înșii care au dorit expulzarea neîntârziată a acestor muncitori care își văd de treaba lor, care muncesc, după cum spun patronii, foarte bine și care au venit să muncească pentru că nu au vrut maghiarii, românii din zonă să muncească acolo. Oamenii ăștia nu au venit de plăcere aici. Au venit pentru că sunt foarte săraci și pentru că salariul de aici e foarte mare pentru ei.
Marko Bela spune că întreaga comunitate maghiară este responsabilă pentru că a ajuns să primească lecții de toleranță de la televiziunile de știri românești, în mod justificat.
”Se pare că totuși, încet, încet vocile raționale câștigă teren în acest caz al brutarilor din Ditrău. Dar să așteptăm finalul! Sunt sigur însă, că dacă pozițiile U.D.M.R. și ale bisericii romano-catolice ar fi apărut ceva mai repede, nu trebuia să asistăm, la inconfundabila satisfacție prin care să ni se dea lecții de toleranță la televiziunile de știri românești. Permiteți-mi să adaug: de această dată, din păcate, justificat.
Deoarece tocmai am picat testul. Formulez la plural, persoana întâi, pentru că este adevărat că, majoritatea dintre noi nu suntem de acord cu astfel de campanii de ură, dar totuși suntem cu toții responsabili. Suntem responsabili atunci când în Ardeal nu este nicăieri în zare un imigrant rătăcit, dar permitem ca opinia publică să fie timorată zi și noapte cu acest subiect, în primul din Ungaria, și nu încercăm să convingem propria noastră comunitate, că totul este doar un SF politic”, a scris Bela, potrivit HotNews.ro.
Marko Bela a mai spus că „suntem responsabili, pentru că cerem toleranță pentru noi dar îngăduim intoleranța comunității noastre”.
Era o chestiune de timp până naţionalismul avea să lovească România
Într-o lume a englezilor care au votat Brexitul de teama imigranților care vin să le ia joburile și să trăiască în țara lor petru ajutoare sociale plătite de ei și a unui Trump care vrea să facă un zid din granița cu Mexicul și pune doar America pe primul loc, era o chestiune de timp până fulgerul naționalismului avea să lovească și în România.
Faptul că s-a întâmplat la Ditrău, o comună din Harghita nu ar trebui să ne mire pentru că cel mai probabil sunt zeci de mii, dacă nu sute de mii de români care le dau dreptate localnicilor din Ditrău și probabil și ei i-ar fi alungat pe cei doi brutari din Srilanka dacă s-ar fi întâmplat să ajungă în comuna sau satul lor.
Globalizarea se întâmplă prea repede pentru ritmul în care România evoluează spre o țară modernă și civilizată, aliniată la valorile Europei de Vest.
Cât de pregătită este România rurală, cea mai puțin educată, pentru viitorul care se apropie cu o viteză amețitoare?