DNA, mărită cu 50 de investigatori sub acoperire şi ofiţeri de filaj şi de recuperarea creanţelor

„Numărul maxim de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se suplimentează cu 50 de posturi”, se arată în articolul unic al proiectului de HG, potrivit Mediafax.

Cele 50 de posturi sunt necesare, după cum se cum precizează în nota de fundamentare a proiectului, pentru Serviciul de recuperare a creanţelor (20 ofiţeri de poliţie judiciară), Serviciul de filaj (12 ofiţeri de poliţie judiciară, constituiţi în două echipe complete de supraveghere operativă) şi Serviciul de investigatori sub acoperire (18 ofiţeri de poliţie judiciară).

Cei 20 de ofiţeri din Serviciul de recuperare a creanţelor „vor efectua investigaţii financiare în vederea identificării de bunuri asupra cărora pot fi luate măsuri asigurătorii în dosarele complexe instrumentate de DNA (3.578 de dosare soluţionate în cursul anului 2012, în care au fost întocmite 234 rechizitorii şi au fost trimişi în judecată 828 inculpaţi)”, se mai arată în nota de fundamentare.

În notă sunt prezentate raţiunile suplimentării numărului de posturi.

Alte articole

DNA a dat iama în firmele de ride-sharing: trei administratorii au fost reţinuţi, alţi trei fiind plasaţi sub control judiciar. Prejudiciul este imens

Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită, a fost pus sub control judiciar şi are interdicţia de a profesa

Astfel, analizele efectuate de Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor Provenite din Infracţiuni din Ministerului Justiţiei au indicat că, în prezent, organele fiscale reuşesc să recupereze un procent neînsemnat din sumele confiscate prin hotărâri definitive, una dintre cauze fiind dificultatea de a identifica bunurile aparţinând persoanelor condamnate atunci când nu s-au dispus măsuri asigurătorii pe parcursul procesului penal. În condiţiile în care cele mai importante sume cu privire la care s-a dispus confiscarea se regăsesc în cauze instrumentate de DNA (în 2012, instanţele judecătoreşti au dispus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în valoare de 107.365.000 euro), este esenţial ca în aceste cauze să fie sechestrate toate bunurile provenite din infracţiuni. Proprietatea asupra acestor bunuri este deseori disimulată prin acte juridice fictive, prin folosirea unor companii offshore sau a unor conturi bancare deschise în alte jurisdicţii, ceea ce îngreunează identificarea lor.

Totodată, persoanele implicate în săvârşirea infracţiunilor care intră în competenţa DNA deţin, în mod uzual, bunuri pe care nu le pot justifica prin veniturile obţinute în mod legal, ceea ce permite în aceste cauze aplicarea instituţiei confiscării extinse, care presupune realizarea unei investigaţii financiare complexe în care să fie identificate toate bunurile dobândite de o persoană într-un interval de cinci ani anterior săvârşirii infracţiunii, pentru a fi comparate cu veniturile obţinute în aceeaşi perioadă, explică iniţiatorii proiectului.

„Aceste investigaţii presupun lucrători specializaţi, care deţin cunoştinţe şi au acces la instrumente diferite de cele folosite în mod uzual de organele de urmărire penală. În acest context, este necesară dezvoltarea în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a unei structuri specializate în efectuarea de investigaţii financiare, complementară structurilor care realizează urmărirea penală cu privire la infracţiunile de corupţie şi care să le asiste pe acestea, prin realizarea profilului financiar al persoanelor cercetate”, se arată în nota de fundamentare.

Pe de altă parte, argumentează iniţiatorii proiectului de HG, analiza activităţii desfăşurate de către DNA „a reliefat necesitatea unor structuri proprii de filaj şi de investigatori sub acoperire, acestea reprezentând condiţii esenţiale pentru a creşte eficienţa activităţii de urmărire penală”.

„Investigaţiile în cauze de corupţie se desfăşoară în cele mai multe situaţii în mod conspirat, având în vedere că toate persoanele implicate obţin beneficii şi evită să colaboreze cu organele judiciare. Acest specific al cauzelor de corupţie impune folosirea de investigatori acoperiţi şi proceduri de filaj, prin supravegherea locurilor în care se consumă activitatea infracţională sau identificarea şi localizarea în teren a persoanelor cercetate, conform prevederilor speciale ale Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie”, se menţionează în documentul citat.

În acest context, lipsa unor poliţişti specializaţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie impune ca procurorii să delege aceste activităţi către lucrători din cadrul altor structuri, împrejurare care poate limita eficienţa investigaţiilor.

„Dubla subordonare a acestor lucrători poate afecta stabilirea priorităţilor investigative, îngreunează comunicarea în momentele operative şi creează riscuri cu privire la confidenţialitatea operaţiunilor, în condiţiile în care anchetele pot viza chiar persoane din cadrul acelor structuri. Înfiinţarea unor structuri proprii de filaj şi de investigatori sub acoperire ar elimina aceste vulnerabilităţi şi ar pune la dispoziţia procurorilor un instrument esenţial pentru continuarea progreselor în investigarea faptelor de mare corupţie”, susţin iniţiatorii proiectului.

La stabilirea impactului bugetar al HG au fost avute în vedere cheltuielile de personal suplimentare ale DNA pentru 50 de ofiţeri cu gradul de comisar-şef, având în vedere că nu poate fi determinat în avans gradul profesional persoanelor care vor ocupa efectiv aceste funcţii. În condiţiile în care aceste persoane vor fi detaşate de la M.A.I., această din urmă structură va înregistra o economie cu cheltuielile de personal, se precizează în nota de fundamentare.

Totodată, la estimarea cheltuielilor pentru bunuri şi servicii au fost avute în vedere dotările pe care le presupun noile servicii, respectiv un sediu separat pentru serviciul de investigatori sub acoperire,
aproximativ 20 de autoturisme, tehnică de înregistrare audio-video, echipamente IT şi telefoane mobile.