Judecătorii au stabilit că procurorii DNA au folosit ilegal ca mijloc de probă pentru acuzarea lui Liviu Mihail Tudose o declaraţie dată de acesta în calitate de martor.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit un termen de cinci zile pentru ca DNA să precizeze dacă retrage dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea dosarului.
Soluția instanței:
„I. Admite cererile şi excepţiile invocate de inculpatul Tudose Liviu Mihail numai în ceea ce priveşte caracterul nelegal al probei constând în declaraţia dată de acesta în calitate de martor la data de 2.03.2016 şi folosită ca mijloc de probă în acuzarea sa şi caracterul nelegal al ordonanţei nr. 308/P/2015 din 21 martie 2016 prin care s-a dispus extinderea urmăririi penale şi efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul Tudose Liviu Mihail pentru săvârşirea infracţiunii de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii prevăzută de art. 12 lit.b teza a II-a din Legea 78/2000 prin folosirea ca mijloc de probă a declaraţiei dată de acesta în calitate de martor şi în consecinţă: Exclude ca nelegală declaraţia dată de inculpatul Tudose Liviu Mihail în calitate de martor la data de 2.03.2016 şi folosită ca mijloc de probă în acuzarea sa. Desfiinţează ordonanţa nr. 308/P/2015 din 21 martie 2016 prin care s-a dispus extinderea urmăririi penale şi efectuare în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul Tudose Liviu Mihail pentru săvârşirea infracţiunii de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii prevăzută de art. 12 lit.b teza a II-a din Legea 78/2000, urmare a nelegalei administrări în susţinerea acuzării aduse împotriva sa, a declaraţiei date de acesta la data de 2.03.2016 în calitate de martor. Dispune trimiterea cauzei în vederea înlăturării neregularităţilor constatate în termen de 5 zile de la data comunicării prezentei încheieri cu menţiunea de a se preciza dacă se menţine dispoziţia de trimitere în judecată şi pentru această infracţiune sau se solicită restituirea cauzei. II. Respinge cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii Ghiţă Sebastian Aurelian, Dosaru Viorel, Ispas Constantin. III. Fixează termen de judecată la data de 5.10.2016, ora 10,30 Sala Secţiilor Unite. Constată că inculpaţii au fost asistaţi de apărători aleşi. Definitivă”.
Procurorii DNA Ploieşti l-au trimis în judecată, în luna iunie, pe deputatul Sebastian Ghiţă, alături de foști șefi din Parchet și Poliție.
Sebastian Ghiță este acuzat de două infracțiuni de dare de mită, cumpărare de influență, spălare de bani, șantaj, două infracțiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații și conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
În dosar au fost deferiți justiției: în stare de arest preventiv — Liviu Mihail Tudose, la data faptelor procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, pentru luare de mită, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații; Viorel Dosaru, la data faptelor șef al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Prahova, pentru luare de mită, trafic de influență, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, favorizarea făptuitorului; Constantin Ispas, ofițer de poliție, pentru trafic de influență și folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, și sub control judiciar — Aurelian Constantin Mihăilă, la data faptelor procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, pentru două infracțiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații și cercetare abuzivă.
Potrivit unui comunicat al DNA, în perioada iunie 2013 — primăvara anului 2014, în timp ce pe rolul PCA Ploiești se afla, în curs de urmărire penală, o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani, mai multe persoane vizate au obținut informații confidențiale pe mai multe căi, printre beneficiarii acestor informații nedestinate publicității fiind și Sebastian Ghiță.
DNA precizează că informațiile confidențiale priveau obiectul cercetărilor, persoanele fizice și juridice cercetate, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz și ale ofițerilor de poliție delegați să efectueze urmărire penală.
Anchetatorii au reținut că, în schimbul informațiilor nedestinate publicității pe care le-a obținut, Sebastian Ghiță a promis, pe de o parte, lui Viorel Dosaru că îl va sprijini să își mențină funcția, dar și să obțină alte funcții de conducere. Pe de altă parte, a acordat, conform DNA, magistratului Liviu Tudose sprijin în vederea obținerii unor funcții de conducere sau execuție în cadrul unor instituții publice centrale.
„Într-un alt context, în martie 2011, pentru a stopa difuzarea unor reportaje denigratoare la adresa unei anumite societăți, prin intermediul unui post de televiziune a cărui activitate o controla prin SC Asesoft Internațional SA, Ghiță l-a constrâns pe reprezentantul acelei societăți să încheie, în mod fictiv, un contract de prestări servicii. Scopul încheierii contractului era ca SC Asesoft Internațional SA să dobândească, în mod injust, un folos patrimonial, respectiv suma de 500.000 euro, reprezentând valoarea contractului menționat. Din acea sumă, SC Asesoft Internațional SA a primit, în două tranșe, în perioada iunie — septembrie 2011, suma totală de 610.202,96 lei”, se arată în comunicat.
În 22 iulie 2012, precizează sursa citată, deputatul a condus pe drumurile publice un autoturism marca Mercedes, fiind depistat pe raza localității Bărcănești, județul Prahova, în condițiile în care exercitarea dreptului de a conduce era suspendată pentru perioada 22 martie 2012 — 18 august 2012.
„La aceeași dată, Ghiță i-a solicitat lui Viorel Dosaru să intervină pe lângă lucrătorii de poliție rutieră din cadrul Biroului DN1, astfel încât aceștia să nu dispună măsurile legale, respectiv constatarea comiterii unei contravenții (depășirea limitei legale de viteză pe raza localității) și a unei infracțiuni la regimul circulației (…), respectiv întocmirea dosarului penal, intervenție care s-a și realizat. Acționând în această manieră, inculpatul Dosaru l-a ajutat pe Ghiță să nu fie tras la răspundere penală, în schimbul sprijinului de a-și menține funcția de conducere pe care o exercita la IPJ Prahova”, au constatat procurorii.
DNA menționează că, în vara anului 2013, Constantin Ispas a pretins unui om de afaceri susținere politică pentru ocuparea unor funcții în MAI, prevalându-se de influența asupra unui procuror cu funcție de conducere din PCA Ploiești, pentru a-l determina pe acesta din urmă să îi ofere informații ce nu erau destinate publicității.
„Respectivul om de afaceri era vizat în dosarul PCA Ploiești și se afla în relații foarte apropiate cu lideri politici locali și centrali. În perioada septembrie 2013 — octombrie 2013, informațiile respective i-au fost furnizate lui Ispas de procurorul general adjunct al PCA Ploiești, Aurelian Constantin Mihăilă. Intrând în posesia informațiilor printr-un demers nelegal al procurorului general adjunct, Constantin Ispas a folosit, în afara cadrului legal, datele obținute, urmărind accederea în funcții de conducere în cadrul MAI”, se mai spune în document.
În vara anului 2014, Aurelian Mihăilă, în calitate de procuror general adjunct, a permis unei alte persoane accesul la informații ce nu erau destinate publicității dintr-un dosar penal diferit, în scopul de a-i fi înmânate unui jurnalist, pentru a le publica. Informațiile respective, conform DNA, constau într-un contract de vânzare — cumpărare pentru achiziția unui bun și un înscris olograf în care era prezentată, în rezumat, situația de fapt din dosar.
„În vara anului 2014, Mihăilă a ticluit probe nereale, constând în plângerea formulată în numele unei persoane împotriva unui alt procuror din aceeași unitate de parchet, sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de fals în declarații. Plângerea respectivă, nedatată și nesemnată a fost ulterior înmânată unui ofițer cu funcție de conducere în cadrul BCCO Ploiești, pentru a fi valorificată”, mai precizează DNA.
În cauză, a fost instituită măsura asigurătorie a sechestrului asupra mai multor bunuri mobile și imobile aflate în proprietatea lui Sebastian Ghiță.
Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție cu propunerea de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.