DNA a pus sechestru pe bunuri şi imobile care aparţin persoanelor acuzate în dosarul decontărilor de servicii medicale fictive

Potrivit DNA, s-a instituit sechezstru pe bunuri mobile şi imobile deţinute de inculpaţi, persoane fizice şi juridice din dosar.

Bunurile aparţin persoanelor care se aflau în conducerea CASMB, reprezentanţilor firmelor implkicate, dar şi firmelor din dosar.

Astfel, s-a pus sechestru pe bunuri aparţinând lui Munteanu Ovidiu, managerul Direcţiei Relaţii Contractuale şi, respectiv, din 13 iulie 2017, preşedintele C.A.S.M.B, Geambaşu Ion-Răzvan, director executiv al Casei de Asigurări de Sănătate a municipiului Bucureşti (C.A.S.M.B.) şi manager al Direcţiei Medic şef a C.A.S.M.B,
Bara Lucian-Vasile, preşedintele C.A.S.M.B. până la 13 iulie 2017, Mocanu Gabriela-Rodica, Petrescu Mina-Elena, funcţionare în cadrul C.A.S.M.B.

Au mai fost vizaţi reprezentanţii firmelor: Ciocâlteu Violeta-Loredana, Bărbălău Florina-Jeni, Rudeanu Bujor, Rosmenteniuc Adriana, Mischie Răzvan-Mihai, Costică Maria, Manta Cristina, dar şi firmele S.C. Home Med Expert S.R.L, S.C. Lara Med Serv S.R.L, S.C. Frontida S.R.L., S.C. Home Medical Concept S.R.L., S.C. Micon Life S.R.L, S.C. Salvitae S.R.L., S.C. Claritas Servicii Medicale S.R.L, S.C. P.U.S.A. – MEDICAL CARE S.R.L., S.C. Beta Medical Service S.R.L., S.C. Home Medical Assistance S.R.L.

Alte articole

Percheziţii DNA la Comandamentul Logistic Întrunit al Armatei. Este vizat generalul cu 3 stele Cătălin Zisu. S-au găsit peste 2.000 de tablouri din registrele MApN, peste 10 ceasuri de lux și acte de proprietate a mai multor case în străinătate

DNA, decizie în dosarul managerului de la Glovo: A luat mită în bani, dar şi un porc şi jumătate bonus

”Aceste măsuri asigurătorii au fost dispuse de procurorii anticorupţie prin raportare la infracţiunile reţinute de procurori în sarcina inculpaţilor menţionaţi, în vederea recuperării prejudiciului”, anunţă DNA.

Procurorii DNA spun că, începând din anul 2016, reprezentanţii unor firme furnizoare de servicii medicale fără activitate reală ori legală, aflate în relaţie contractuală cu CASMB, au aderat la grupul infracţional constituit din funcţionari şi şefi ai CASMB şi sprijinit, din luna martie a acestui an, de preşedintele CNAS, Marian Burcea.

„Grupul infracţional a fost constituit astfel ca, prin comiterea unor infracţiuni (înşelăciune, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals informatic, abuz în serviciu), Fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate (F.N.U.A.S.S.) să fie fraudat prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, iar banii din acest fond să nu fie folosiţi pentru îngrijirea medicală la domiciliu a asiguraţilor care aveau nevoie reală de aceste servicii, în mod gratuit. În plus, inculpaţii participanţi la grupul infracţional au construit, în mod repetat, proceduri netransparente şi extrem de complicate ca măsură de precauţie împotriva oricărei încercări de devoalare a modului nelegal de cheltuire a Fondului naţional al asigurărilor sociale de sănătate, iar conducătorii instituţiei, deşi au avut cunoştinţă de activităţile infracţionale, nu au dispus măsuri pentru verificarea, tragerea la răspundere şi sancţionarea celor care au acţionat în scopul fraudării banilor de la CASMB”, spun anchetatorii.

În perioada 2016 – 2017, inculpaţii reprezentanţi ai furnizorilor autorizaţi de servicii medicale au indus în eroare CASMB prezentând ca fiind adevărate unele situaţii nereale (raportări false în ceea ce priveşte conţinutul serviciilor medicale prestate, asiguratul care a primit îngrijirile, data, ora şi persoana care a efectuat serviciul medical), ceea ce a dus la efectuarea de plăţi necuvenite pentru servicii care nu au fost prestate. Astfel, au fost încasate de firmele inculpaţilor anterior menţionaţi sume necuvenite cuprinse între 151.098 lei şi 3.041.650 lei.

Conform DNA, prin  contribuţia a trei funcţionare din CASMB (Gabriela-Rodica Mocanu, Mina-Elena Petrescu şi Jeana Sardare, cercetate în arest preventiv, datele nereale, pe baza cărora reprezentanţii firmelor au făcut raportările false, au fost înregistrate, şterse şi reînregistrate în Sistemul Informatic Unic Integrat (S.I.U.I.), astfel încât serviciile medicale fictive să poată fi validate în S.I.U.I. Reprezentanţi ai furnizorilor autorizaţi de servicii medicale, interesaţi în decontarea unor servicii medicale fictive sau nevalidate în Sistemul Informatic Unic Integrat (S.I.U.I.) au fost cooptaţi în schema infracţională de către cele trei funcţionare, spun procurorii.

Identificarea furnizorilor care aveau interesul să deconteze nelegal servicii medicale a fost simplă, întrucât cele trei funcţionare aveau ca atribuţii verificarea dosarelor depuse de persoanele asigurate, pentru aprobarea îngrijirilor medicale la domiciliu, precum şi verificarea documentelor depuse de furnizori (firmele furnizoare de servicii medicale) în vederea decontării serviciilor medicale prestate. În măsura în care constatau că actele depuse de firme nu corespundeau standardelor legale (recomandări medicale incomplete, raportări în fals de îngrijiri medicale la domiciliu în perioada în care asiguratul era internat sau decedat, raportarea în fals a unor servicii medicale la domiciliul asiguratului de către asistenţi medicali care figurau în acelaşi timp cu activitate medicală în clinici, cabinete medicale etc.), cele trei angajate ale CASMB îi abordau pe furnizori şi îi „învăţau” să facă modificările necesare pentru a evita sancţiunile legale, pentru a obţine decizii favorabile de decontare a îngrijirilor medicale la domiciliu şi chiar pentru a întocmi fictiv raportări de servicii medicale, cu privire la pacienţi care nu au primit îngrijiri ori cu privire la asistenţi medicali care nu au prestat serviciile raportate.

„Deşi teoretic aprobarea îngrijirilor medicale la domiciliu presupune doar depunerea dosarului propriu de către asigurat sau de către împuternicitul său legal, fără implicarea firmelor, în realitate firmele sunt cele care iniţiază relaţia cu asiguraţii, le acordă consiliere pentru întocmirea dosarului care trebuie depus la CASMB şi, în multe cazuri, plătesc un avocat comun care depune documentele în calitate de împuternicit legal. Cele trei funcţionate de la CASMB dădeau asigurări că dosarele depuse de către firmele agreate vor fi şi aprobate. În acest sens, recomandările medicale erau înlocuite cu altele completate într-o modalitate indicată de inculpate, indicaţiile fiind menite să garanteze că numai acele cereri vor fi aprobate, în defavoarea altora”, arată procurorii DNA.

Un alt tip de ajutor acordat de cele trei funcţionare din CASMB reprezentanţilor firmelor agreate a vizat furnizarea de informaţii din bazele de date la care aveau acces (în S.I.U.I. sunt înregistrate toate informaţiile medicale privind asiguratul sau medicii aflaţi în relaţie contractuală cu casele de sănătate, inclusiv consultaţii, recomandări medicale, medicamente prescrise, servicii medicale prestate de spitale, clinici, furnizori, serviciile prin apelul unic de urgenţă 112 etc.).

Aceste informaţii erau necesare pentru ca raportările false să nu fie depistate, mai exact pentru ca pacientul raportat în fals cu îngrijiri medicale la domiciliu să nu fie decedat, internat în spital ori preluat de ambulanţă ori asistentul medical să nu aibă suprapunere de program cu activitatea medicală raportată în cadrul unei unităţi sanitare sau să nu acumuleze un număr de ore de muncă imposibil de prestat sau peste numărul de ore prevăzut în contractul de muncă şi în contractul încheiat cu CASMB.

Deşi procedura CASMB prevede că listele cu programul de lucru al asistenţilor medicali din luna precedentă (denumite grafice) trebuie raportate la CASMB până în data de 10 a lunii curente, furnizorii agreaţi, aflaţi în înţelegere cu funcţionarele CASMB, obişnuiau să conceapă fraudulos aceste raportări şi după o lună faţă de momentul în care serviciile medicale erau pretins prestate şi chiar după data de facturare (decontul trebuie întocmit până în data de 20 a lunii următoare celei în care a fost prestat serviciul). Înregistrarea „graficelor” în S.I.U.I. este indispensabilă pentru validarea raportărilor în S.I.U.I. referitoare la serviciile medicale prestate, întrucât pe baza serviciilor raportate şi validate se calculează sumele de bani ce urmează a fi decontate furnizorilor.

În dosarul decontărilor ilegale de servicii medicale, au fost arestate preventiv, în 1 septembrie, 13 persoane, între care fostul preşedinte al CNAS Marian Burcea şi fostul preşedinte al Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti.

Potrivit DNA, în perioada ianuarie 2016 – august 2017 bugetul Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti a fost fraudat cu aproximativ trei milioane de euro, prin decontarea ilegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcţionari din cadrul CSAMB, sub protecţia unor persoane din conducerea instituţiei, dar şi din conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). În multe situaţii, dosarele medicale cu pacienţi fictivi au avut prioritate la decontare şi aprobare, în timp ce solicitările pacienţilor asiguraţi care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate.

Referatul cu propunerea de arestare consemnează că dosarele de îngrijire la domiciliu erau distribuite în timp record cu ajutorul unor avocaţi specializaţi, în timp ce falşii bolnavi care figurau în acte imobilizaţi la pat au fost surprinşi spălând rufe.

Potrivit legii, procedura de acordare a îngrijirilor medicale la domiciliu prevede ca pacientul să primească acest tip de servicii cu un alt ritm de periodicitate menţionat expres în decizie (zilnic, la 2 zile, la 3 zile), iar, cu ocazia fiecărei vizite a asistenţilor medicali la pacienţi aceştia trebuie să valideze serviciile prestate cu cardul de sănătate al pacientului, astfel încât să rezulte clar data şi ora la care au fost acordate îngrijirile medicale. În realitate, firmele de îngrijiri medicale la domiciliu care sunt anchetate în dosar fie păstrau cardul de sănătate al pacienţilor pentru a valida fictiv îngrijirile acordate, fie foloseau programe informatice care le permiteau să efectueze o validare în avans pe 30 de zile.