„Cu referire la informaţiile false vehiculate în spaţiul public care acreditează ideea unor costuri uriaşe pentru soluţionarea, în perioada 2015-2018, a dosarelor aflate pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Biroul de Informare şi Relaţii Publice face următoarele precizări. Pe site-ul nostru www.pna.ro, la secţiunea „Resurse financiare şi achiziţii publice”, opinia publică are posibilitatea de a consulta bugetele alocate Direcţiei Naţionale Anticorupţie în perioada 2005-2018. Aşa cum rezultă de pe site-ul instituţiei, din bugetul alocat anual pentru DNA, peste 80% reprezintă cheltuieli cu personalul (peste 700 persoane), diferenţa fiind utilizată pentru cheltuieli cu activitatea de urmărire penală, cheltuieli de întreţinere şi funcţionare, dotări, cofinanţări fonduri europene. Deci, în niciun caz cheltuielile cu finalizarea unui dosar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu ajung la sumele prezentate în spaţiul public (ex. 884.823 lei/rechizitoriu), indiferent dacă este vorba despre trimiterea rechizitoriului la instanţa de judecată sau orice altă soluţie (clasare, renunţare la urmărirea penală)”, se arată într-un comunicat al DNA.
Potrivit DNA, prezentarea în spaţiul public a unor astfel de informaţii nu are rolul decât de a minimiza importanţa activităţii procurorilor anticorupţie şi complexitatea cauzelor penale aflate pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
„Astfel, numai în anul 2018, prejudiciul total reţinut în dosarele Direcţiei Naţionale Anticorupţie este de peste 412,7 milioane euro, iar valoarea măsurilor asigurătorii de peste 400 milioane euro, dispuse de procurori pentru repararea pagubei, reprezintă peste 85% din cuantumul total al valorii măsurilor asigurătorii dispuse la nivelul Ministerului Public. La o privire mai atentă, se poate observa cu uşurinţă că valoarea bunurilor sechestrate depăşeşte de peste 10 ori bugetul alocat DNA (176.085.000 lei)”, transmite DNA.
DNA precizează că, anual, a sechestrat bani şi bunuri şi a dispus luarea măsurii confiscării în vederea acoperirii prejudiciilor într-un cuantum mai mare decât cuantumul total al sumelor sechestrate de toate unităţile de parchet din România.
„În concluzie, trebuie precizat că procurorul nu urmăreşte în mod discriminatoriu trimiterea în judecată a unei persoane, rolul deosebit pe care acesta îl are în aflarea adevărului şi asigurarea respectării legii este justificat de faptul că legea penală apără împotriva celor mai grave atingeri aduse valorilor sociale fundamentale, cum ar fi viaţa, integritatea fizică sau psihică, libertatea, patrimoniul, autoritatea şi siguranţa statului, şi altele”, mai spune DNA.