DNA cere arestarea lui Alin Trăşculescu. Tribunalul Bucureşti va judeca luni solicitarea

Magistratul, desemnat aleatoriu să judece propunerea de arestare formulată de procurorii anticorupţie, a intrat joi seară cu dosarul în camera de consiliu şi a constatat că inculpatul din speţă nu este prezent, scrie Mediafax.

În aceste condiţii, judecătorul a verificat actele dosarului şi a constatat că Trăşculescu nu are domiciliul în Bucureşti, ci undeva în Vrancea, motiv pentru care a decis ca trebuie îndeplinită corespunzător, potrivit normelor in vigoare, procedura de citare a fostului demnitar. Astfel, judecătorul va emite o citaţie la domiciliul din Vrancea al lui Trăşculescu.

Totodată, magistratul a stabilit ca termen de judecată ziua de luni, 26 noiembrie.

Iniţial, potrivit portatului instanţei, termenul de judecată era menţionat ca fiind joi, 22 noiembrie, dată la care a fost primită de la DNA propunerea de arestarea preventivă.

Trăşculescu s-a prezentat, joi, la DNA, fiind citat în dosarul în care este cercetat pentru trafic de influenţă şi instigare la spălare de bani.

Avocatul fostului deputat a spus, la ieşirea din sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), că procurorii l-au citat pe Alin Trăşculescu pentru audiere şi pentru a fi desigilate şi predate părţi din documentele ridicate în urma flagrantului.

Totodată, procurorii anticorupţie au extins cercetarea penală în cazul lui Trăşculescu şi pentru fapta de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, despre care avocatul a arătat că „subzista” şi până la acest moment.

„Ce este important este că astăzi (joi, n.r.), după ce s-au desigilat documentele, cea mai mare parte dintre acestea ne-au fost predate”, a spus avocatul Cristian Ene.

Întrebat dacă procurorii anticorupţie vor cere arestarea clientului său, avocatul a răspuns: „Nu ni s-a adus la cunoştinţă acest lucru, însă domnul deputat, aşa cum aţi văzut, are obligaţia de a nu părăsi ţara şi a respectat-o. De câte ori a fost chemat, a venit şi va veni şi pe viitor dacă este nevoie”.

Alin Trăşculescu şi-a anunţat, marţi, în plenul Camerei, demisia din calitatea de deputat. El a anunţat că demisionează după ce în plen a fost prezentată cererea ministrului Justiţiei şi raportul Comisiei juridice privind încuviinţarea arestării preventive a lui Trăşculescu.

În urma demisiei lui Trăşculescu, solicitarea procurorilor anticorupţie de ridicare a imunităţii parlamentare în vederea arestării preventive a rămas fără obiect. Pentru respectarea procedurilor, Camera Deputaţilor trebuia să trimită răspunsul la cererea DNA, cu această menţiune.

Sursele judiciare citate au precizat că odată ajuns un astfel de document la procurorii anticorupţie, aceştia pot trimite la instanţă dosarul lui Alin Trăşculescu de urmărire penală, împreună cu propunerea arestării preventive pe numele acestuia.

Trăşculescu a declarat, la dezbaterea raportului Comisiei juridice privind încuviinţarea arestării sale preventive, că, din respect pentru cetăţenii din Vrancea, demisionează din Camera Deputaţilor.

Alin Trăşculescu, cercetat pentru trafic de influenţă, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la spălare de bani, a fost reţinut din 11 noiembrie până în 12 noiembrie, în jurul orei 6.00. El a fost eliberat din arestul Poliţiei Capitalei după ce a expirat ordonanţa de reţinere emisă pe numele lui de procurorii anticorupţie.

În 13 noiembrie, DNA a solicitat Camerei Deputaţilor, prin Ministerul Justiţiei, să avizeze cererea de încuviinţare a arestării preventive a deputatului Alin Trăşculescu. În 16 noiembrie, Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a avizat cererea anchetatorilor.

Complicele lui Trăşculescu, Marian Valeriu Calotă, asociat şi administrator al SC Maryna Exclusiv SRL, a fost reţinut de procurorii DNA după ce a fost prins în flagrant delict când lua 50.000 de lei, bani pe care urma să îi dea lui Alin Trăşculescu, ulterior fiind arestat pentru 29 de zile.

Potrivit documentului trimis de anchetatori la Parlament, în perioada noiembrie 2010 – noiembrie 2012, Alin Silviu Trăşculescu, în calitate de deputat şi preşedinte al Organizaţiei Judeţene a PDL Vrancea, ar fi pretins de la martorul denunţător Mircea Alexandru Vintilescu, cu complicitatea lui Marian Valeriu Calotă, iniţial suma de 50.000 de euro, care ulterior ar fi fost majorată la 150.000 de euro, din care ar fi primit, cu ajutorul lui Calotă, suma totală de 364.000 de lei, în patru tranşe – de 30.000 de lei, 124.000 de lei, 10.0000 de lei şi 200.000 de lei.

Ulterior, Trăşculescu ar fi pretins încă 1,1 milioane de lei, bani pe care ar fi impus să îi primească în două tranşe, de 50.000 de lei şi, respectiv, 1.050.000 de lei.

„Pentru obţinerea acestor foloase, Trăşculescu Alin Silviu ar fi lăsat să se creadă că ar avea influenţă asupra reprezentanţilor autorităţilor locale din judeţul Vrancea, pentru a-i determina să solicite realizarea unor obiective de investiţii din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii şi asupra funcţionarilor din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, cu atribuţii de verificare, avizare şi aprobare în derularea procedurii specifice aceluiaşi program, precum şi asupra reprezentanţilor SC Vega 93 SRL, pentru a-i determina să deruleze o relaţie contractuală cu SC Aquaform SRL, administrată de martorul denunţător Vintilescu Mircea Alexandru”, scriu anchetatorii în documentul citat.

De asemenea, în 6 noiembrie, Trăşculescu l-ar fi determinat pe Calotă să falsifice un contract între SC Aquaform SRL şi firma lui Calotă SC Maryna Exclusiv SRL, acesta fiind antedatat pentru a putea fi folosit în scopul efectuării plăţii şi a justificării în evidenţele contabile ale celor două societăţi.

De asemenea, anchetatorii au mai stabilit că, în perioada august – noiembrie, Marian Valeriu Calotă, l-ar fi constrâns prin ameninţare pe Vintilescu să dea sumele de bani cerute de Trăşculescu în schimbul intervenţiilor promise.

Potrivit anchetatorilor, Trăşculescu şi Calotă s-ar fi întâlnit în 10 noiembrie, în municipiul Focşani, cu Vintilescu pentru a primi suma de 50.000 de lei, prima tranşă din cei 1,1 milioane de lei ceruţi.

Trăşculescu i-ar fi spus lui Vintilescu să îi dea lui Calotă cei 50.000 de lei, care ulterior trebuiau să ajungă la deputatul PDL.

Calotă a fost prins în flagrant delict, în 10 noiembrie, în jurul orei 20.40, după ce a primit banii de la Vintilescu.

După aproximativ 20 de minute, Trăşculescu a fost oprit pe strada Independenţei din Focşani, pentru percheziţie corporală, fiind de asemenea percheziţionat şi autoturismul deputatului PDL.

Procurorii DNA susţin în referatul prin care cer arestarea lui Alin Trăşculescu că deputatul i-a cerut denunţătorului său 200.000 de euro chiar în Parlament, într-o sală a grupului PDL.

De asemenea, Trăşculescu îi spunea denunţătorului că bate la uşă campania electorală şi că are nevoie de 200.000 de euro, percepţia denunţătorului fiind aceea că această sumă reprezenta o plată pe care deputatul o cerea în schimbul traficării influenţei sale.

Anchetatorii au prezentat în referatul trimis Parlamentului şi transcrieri ale unor înregistrări audio-video dintre Calotă şi Vintilescu din care rezultă că îl ameninţa pe Vintilescu să dea sumele de bani cerute de Trăşculescu în schimbul traficării influenţei şi chiar ar fi trimis acasă la denunţător recuperatori.

În 6 noiembrie, într-o întâlnire dintre cei trei, Trăşculescu îi spunea lui Vintilescu că întreaga afacere de care a beneficiat firma sa, SC Aquaform SRL, prin proiectul PNDI este meritul său exclusiv.

În timpul discuţiei, Trăşculescu a revenit asupra necesităţii sumelor de bani pretinse pentru finanţarea campaniei sale electorale, spunând: „În momentul ăsta eu mă duc, că am treabă … trebuie să mai ies deputat şi ies, indiferent ce se întâmplă, dar acum am nevoie de ajutor. Important e că aţi încasat. Nu mă duceţi cu mănuşi! Că nu sunt fraier!”.

Pe de altă parte, Trăşculescu spunea: „M-am bătut pentru judeţ, nu pentru voi neapărat, pentru judeţul meu şi să aduc nişte fonduri acolo. Că aţi fost principalii beneficiari, e partea a doua”.

Procurorii au menţionat că, la începutul întâlnirii, Trăşculescu le-a cerut lui Vintilescu şi Calotă, ca măsură de precauţie, să ascundă telefoanele mobile sub picior.