UPDATE Premierul Dacian Cioloş a laut act de demisia ministrului de Interne Petre Tobă şi va veni cu o propunere de înlocuire.
„Prim-ministrul Dacian Cioloș a acceptat demisia domnului Petre Tobă din funcția de ministru al Afacerilor Interne. Până luni 5 septembrie, premierul va înainta președintelui Klaus Iohannis propunerea de înlocuire la conducerea Ministerului Afacerilor Interne”, se arată într-un comunicat de la Guvern.
UPDATE Petre Tobă şi-a dat demisia, anunţă România TV.
Ministrul Afacerilor Interne, Petre Tobă, a anunțat joi că a decis să își prezinte demisia din funcție pentru a evita implicarea MAI într-un scandal public în prag de alegeri.
„Am decis să-mi prezint demisia primului ministru pentru a evita implicarea Ministerului Afacerilor Interne într-un scandal public în prag de alegeri. Resping cu tărie acuzaţiile aduse şi sunt la dispoziţia organelor de anchetă pentru clarificarea oricărei situaţii. Menţionez că toate faptele prezentate sunt anterioare mandatului meu, iar procurorul de caz a avut acces la toate documentele necesare instrumentării cauzei, inclusiv la cele clasificate secret de stat”, arată Petre Tobă într-un comunicat de presă transmis joi seară.
Premierul Dacian Cioloş a luat act, joi, de demisia lui Petre Tobă din funcţia de ministru de Interne, după ce el a oficialul a transmis o declaraţie prin care anunţa că părăseşte Guvernul pentru a evita un „scandal public”, au declarat surse guvernamentale citat de News.ro.
UPDATE Premierul Dacian Cioloş i-a cerut ministrului de Interne Petre Tobă să-şi prezinte demisia, informează România TV.
„Evident, în aceste condiţii cred că trebuie sau să îşi dea demisia sau, dacă nu, să îi cer eu să plece. Asta nu înseamnă că persoana e vinovată. Justiţia va decide, dar e vorba în primul rând de moralitate şi integritate”, a declarat premierul Dacian Cioloş, rugat să comenteze situaţia ministrului de Interne Petre Tobă.
„O să discut cu dânsul să văd ce face, dar e cel mai bine pentru dânsul şi pentru Guvern ca dânsul să plece”, a mai precizat Dacian Cioloş.
Procurorii DNA îl acuză pe ministrul de Interne petre Tobă că a refuzat, în mod discreţionar, desecretizarea unor documente interne cerute de procurori, privind cheltuieli din fondul Departamentului de Informaţii al ministerului.
Banii respectivi, în loc să fie folosiţi în scopul stabilit de lege, adică pentru protecţia siguranţei naţionale, au fost cheltuiţi în scopuri personale, pentru cumpărarea de jocuri şi jucării sau pentru mese festive, acuză procurorii DNA.
„Lipsa de transparenţă în administrarea fondurilor operative a condus la aruncarea în derizoriu a destinației legale a fondurilor operative, respectiv realizarea securității naționale. Din probele cauzei a reieşit că au fost cumpărate bunuri care nu au nicio legătură cu interesul general de maximă importanță pentru care au fost alocate fondurile operative (căsuțe de păpuși cu nisipar și tobogan, în valoare de 7.000 lei, cărți de joc, darts cu săgeți, arcuri de tir, plase de tir, mingii de volei în valoare de circa 4.000 lei, bandă de alergare, în valoare de circa 12.000 lei, cuptor electric, în valoare de circa 17.000 lei, stilouri în valoare de 13.000 lei, uniforme de chestor, pavele, cărți în ediții de lux, legate în piele, pe comandă, mese festive ale ofițerilor neoperativi ai D.I.P.I.)”, se arată în comunicatul DNA.
Dosarul este disjuns din altul, în care fostul ministru de Interne Gabriel Oprea este deja trimis în judecată pentru abuz în serviciu, pentru achiziţionarea unei limuzine Audi A8 din banii Departamentului pentru Informaţii, limuzină în care se afla în seara în care a murit poliţistul Bogdan Gigină.
COMUNICAT DNA
În completarea comunicatelor nr. 1136/VIII/3, 1140/VIII/3 din data de 29 august şi 1146/VIII/3 din 31 august 2016, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
În conformitate cu prevederile legale şi constituţionale, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Președintelui României, pentru a aprecia asupra exercitării dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, respectiv TOBĂ PETRE, ministru al Afacerilor Interne, în legătură cu săvârşirea infracţiunii de favorizare a făptuitorului, în perioada în care a deţinut funcţia ministerială.
Solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie referitoare la efectuarea urmăririi penale față de Tobă Petre ministru al Afacerilor Interne are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
La data de 1 aprilie 2016, în contextul în care, la Direcția Națională Anticorupție se afla în instrumentare dosarul 20/P/2016 (care ulterior a fost trimis spre judecare, vezi comunicat 634/VIII/3 din 11 mai 2016), Tobă Petre, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, a refuzat declanșarea procedurii de declasificare parțială a unor documente. Solicitarea procurorilor, formulată în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală şi cele din domeniul informaţiilor clasificate, viza câteva paragrafe din ordine emise la nivelul ministerului, privind normativele a căror încălcare a fost reţinută în sarcina funcţionarilor acuzaţi penal în legătură cu gestionarea fondurilor operative.
Concret, în prezenta cauză, s-a constatat că ministrul Afacerilor Interne Tobă Petre a refuzat, în mod discreționar, declanșarea procedurii de declasificare a unor normative a căror încălcare vizează conținutul constitutiv al infracțiunilor de abuz în serviciu și deturnare de fonduri, adică într-o situație în care este exclusă protecția informațiilor clasificate, conform art. 3 din Legea nr. 182/2002, privind protecția informațiilor clasificate, întrucât ar conduce la ignorarea art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului (dreptul la un proces echitabil care include dreptul de informare asupra acuzaţiei penale).
Totodată, necesitatea declasificării normativelor anterior menţionate are la bază şi prevederile art. 137 din Constituţia României, potrivit cărora gestionarea şi controlul fondurilor instituţiilor publice trebuie reglementate prin normative neclasificate, respectiv prin legi.
Lipsa de transparenţă în administrarea fondurilor operative a condus la aruncarea în derizoriu a destinației legale a fondurilor operative, respectiv realizarea securității naționale. Din probele cauzei a reieşit că au fost cumpărate bunuri care nu au nicio legătură cu interesul general de maximă importanță pentru care au fost alocate fondurile operative (căsuțe de păpuși cu nisipar și tobogan, în valoare de 7.000 lei, cărți de joc, darts cu săgeți, arcuri de tir, plase de tir, mingii de volei în valoare de circa 4.000 lei, bandă de alergare, în valoare de circa 12.000 lei, cuptor electric, în valoare de circa 17.000 lei, stilouri în valoare de 13.000 lei, uniforme de chestor, pavele, cărți în ediții de lux, legate în piele, pe comandă, mese festive ale ofițerilor neoperativi ai D.I.P.I.).
Relevant este că, în situații absolut similare (deturnarea fondurilor pentru protecția martorilor și, respectiv, deturnarea fondurilor operative), ministrul Tobă Petre a procedat complet diferit: a declasificat normativele M.A.I. în dosarul nr. 596/P/2015, dar a refuzat solicitarea procurorilor în dosarul nr. 20/P/2016. Astfel, ministrul Tobă Petre a dat curs, în luna ianuarie 2016, solicitării Direcției Naționale Anticorupție și a declasificat normele privind administrarea și controlul fondurilor pentru protecția martorilor, gestionate de o structură a Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (O.N.P.M.), o parte dintre norme fiind absolut identice cu cele referitoare la administrarea fondurilor operative, fondurile gestionate de O.N.P.M. fiind o categorie specială de fonduri operative. Dosarul respectiv nr. 596/P/2015 a fost trimis spre judecare (vezi comunicat nr. 80/VIII/3 din 1 februarie 2016).
Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi un număr de 9 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.
Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P., prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Președintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție.