DNA cere CSM să sesizeze Curtea Constituţională după votul Senatului în cazul Dan Şova

Prezentăm mai jos textul scrisorii adresate CSM:

„La data de 13.03.2015, Direcția Națională Anticorupție a sesizat ministrul Justiției pentru a cere Senatului României încuviințarea reținerii și arestării preventive a senatorului ȘOVA DAN – COMAN pentru săvârșirea a trei infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu. La data de 25.03.2015, Senatul României a comunicat ministrului Justiției că s-a pronunțat prin vot secret asupra cererii, însă nu a fost întrunit numărul de voturi necesar pentru încuviințarea reținerii și arestării a unui senator. În acest sens, au fost avute în vedere prevederile art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit cărora hotărârile de acest gen se adoptă cu votul secret al majorității membrilor camerei. Din cuprinsul comunicării rezultă că Senatul nu a adoptat cu acest prilej o hotărâre prin care să admită sau să respingă cererea formulată de ministrul Justiției.

Având în vedere aceste împrejurări, considerăm că Senatul României a refuzat să răspundă solicitării care i-a fost adresată de reprezentanții autorității judiciare, astfel încât ne aflăm în situația unul conflict de natură constituțională între puterile statului.

Considerăm că, în urma cererii cu care a fost sesizat, Senatul României avea obligația de a adopta fie o hotărâre de admitere, fie de respingere a acesteia. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 67 din Constituție și ale art. 83 din Regulamentul Senatului, în desfășurarea activității, această cameră adoptă legi, hotărâri și moțiuni simple.

Soluționarea unei cereri printr-o comunicare adresată de președintele Senatului ministrului Justiției excede cadrului constituțional și echivalează cu refuzul de a se pronunța asupra cererii.

Pe de altă parte, condiția de cvorum invocată în cuprinsul comunicării este contrară dispozițiilor constituționale, în condițiile în care prin Decizia Curții Constituționale nr. 989 din 01.10.2008 s-a constatat că cererile de această natură adresate sunt adoptate prin majoritatea simplă a parlamentarilor prezenți. Astfel, s-a constatat că sunt neconstituționale prevederile art. 155 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, potrivit cărora cerea privind urmărirea penală a membrilor Guvernului „se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților”, întrucât contravin art. 76 alin. 2 din constituție, care prevede că adoptarea unor astfel de hotărâri se face cu majoritatea simplă.

Raționamentul este pe deplin aplicabil și în acest context, iar prin refuzul adoptării unei hotărâri cu privire la cererea ce i-a fost adresată, Senatul României a împiedicat ca instanța de contencios constituțional să cenzureze o modalitate de aplicare a legii vădit contrară Constituției. În acest context, activitatea organelor judiciare este blocată de către autoritatea legislativă prin omisiunea acesteia de a-și îndeplini atribuțiile stabilite prin Constituție, astfel încât considerăm că se impune sesizarea Curții Constituționale a României pentru soluționarea conflictului de natură constituțională dintre autorități„.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat, joi, că este cert că va ajunge în atenţia CCR situaţia senatorului Dan Şova, după ce Senatul nu a permis arestarea acestuia. Zegrean a arătat că CCR poate fi sesizată şi pentru lipsa unei hotărâri a Camerei Superioare. Precizările şefului CCR vin în contextul în care în Monitorul Oficial nu a fost publicată o hotărâre a Senatului privind votul în cazul Şova.

Invitat să comenteze faptul că Dan Şova a scăpat de arestarea preventivă prin votul Senatului, fără însă ca acest for să adopte oficial o hotărâre în acest sens şi întrebat cum ar putea această situaţie să ajungă în discuţia Curţii, preşedintele CCR Augustin Zegrean a răspuns: „Şi pentru faptul că nu există o hotărâre poate fi sesizată Curtea (…) Sunt mai multe căi, dar eu nu pot să dau consultanţă constituţională. Scrie în lege că nu am voie„.

Zegrean a estimat că disputa privind rezultatul votului privind ridicarea imunităţii parlamentare va fi discutată şi la Curte. „Am înţeles că vor să vină la noi să ne întrebe. Vom da un răspuns când vom fi sesizaţi (…) Sunt sigur că vor ajunge la noi cu povestea asta, aşa că nu am cum să mă pronunţ acum„, a spus judecătorul.

Acesta a refuzat să pună în discuţie dreptul Camerelor Parlamentului de a respinge solicitările justiţiei privind imunitatea unor membri. „Este dreptul lor să o facă, să le admită şi să le respingă pentru că este o cerere la care trebuie să dai un răspuns. Dacă nu ar putea să le respingă, atunci ce rost mai mare cererea?„, s-a întrebat Augustin Zegrean.

Solicitarea DNA de arestare a lui Dan Şova a fost respinsă pentru că nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Cererea a înregistrat 79 de voturi „pentru”, 67 „împotrivă” şi 5 abţineri, pentru aprobare. Potrivit anunţului oficial făcut în plen în urma numărătorii voturilor, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, Senatul nu încuviinţează arestarea preventivă a lui Dan Şova. Numărul total al senatorilor este de 168, majoritatea fiind, astfel, de 85 de parlamentari.

Deocamdată, Şova a rămas cu imunitatea la arestare doar pe baza procesului verbal de constatare a rezultatului votului, în Monitorul Oficial nefiind publicată încă vreo hotărâre oficială a Senatului de respingere a cererii DNA.

CITEŞTE ŞI Senatul a votat: DARIUS VÂLCOV poate fi ARESTAT. DAN ŞOVA a scăpat de arestare

Votul este însă unul controversat, având în vedere că prevederile legale şi constituţionale sunt contradictorii.

Traian Băsescu a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook în care declară că preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a comis „un grav abuz în serviciu, încălcând Constituţia României” în cazul Şova.

„Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu a făcut astăzi, în cazul Şova, un grav abuz în serviciu, încălcînd Constituţia României şi decizii anterioare ale Curţii Constituţionale. Această slugă a lui Victor Viorel Ponta trebuie să ajungă urgent în faţa justiţiei„, a scris Traian Băsescu pe pagina sa de Facebook.

Statutul deputaţilor şi senatorilor şi Regulamentul Senatului prevăd că solicitarea DNA de arestare poate fi aprobată doar cu votul majorităţii membrilor Camerei.

În schimb, Constituţia României stipulează  la articolul 76, alin. 2, că „Adoptarea legilor şi hotărârilor Parlamentului – Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu VOTUL MAJORITĂŢII MEMBRILOR PREZENŢI din fiecare Cameră”. CCR a arătat, in decizia 989/2008, ca decizia se ia cu „jumătate plus unul din prezenţi votează arestarea preventivă”.

Întrebat de jurnaliști cine a decis că prevalează regulamentul în fața Constituției, senatorul PNL Cristian Bodea a răspuns că ” a fost decizia comisiei de numărare, președintele de ședință a luat act de ea, așa s-a aprobat”.

„Este decizia președintelui Senatului (Călin Popescu Tăriceanu – n.r.) de a lua act și de a nu discuta mai mult pe această temă. Vă rog să-l întrebați pe dumnealui, el este responsabil împreună cu comisia de numărare”, a explicat Bodea.