Percheziţii DNA la CNAS şi CASMB. Preşedintele CNAS, Marian Burcea, vizat de ancheta privind decontarea unor servicii medicale fictive

UPDATE. Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Marian Burcea, este vizat de ancheta DNA privind decontări ilegale de servicii medicale, au declarat surse judiciare, citate de Agerpres. Potrivit surselor citate, de ancheta DNA este vizat și Sergiu Nicolae Ciobanu.

Sergiu Nicolae Ciobanu a fost consilierul lui George Maior la SRI. Sergiu Nicolae Ciobanu a fost adus de la Ministerul Apărării Naţionale (MApN) la SRI de George Maior, fost şef al serviciului, pentru a îi fi consilier. Acesta a părăsit SRI la finalul mandatului de director al lui George Maior. La ora transmiterii ştirii, Sergiu Nicolae Ciobanu este audiat la DNA alături de mai multe persoane.

Procurorii DNA au efectuat joi percheziții la Casa Națională de Asigurări de Sănătate și la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București.

Potrivit unor surse judiciare, fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CASMB) ar fi fost fraudate prin decontarea unor servicii medicale fictive pe baza a sute de dosare medicale întocmite în fals.

Alte articole

DOCUMENT Radu Pally, șeful de campanie al lui Călin Georgescu, detalii de ultimă oră despre percheziții: „Se urmărea dacă există finanțări pentru promovarea electorală. Nu există, totul e pe bază de voluntariat”

Nouăzeci de percheziţii, printre care şi două primării, într-un dosar ce vizează o reţea care emitea acte de identitate false pentru cetăţeni moldoveni, ucraineni şi ruşi

Mari sume de bani din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a municipiului Bucureşti (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea unor servicii fictive de îngrijiri medicale la domiciliu pe baza a sute dosare medicale întocmite în fals, potrivit unor surse judiciare, citate de news.ro. În acest caz sunt implicaţi funcţionari în cadrul CSAMB, funcţionari aflaţi sub protecţia unor persoane din conducerea instituţiei, dar şi din conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Conform aceloraşi surse, au existat numeroase situaţii în care, prioritate la aprobare şi decontare au avut dosarele medicale cu pacienţi fictivi, în timp ce solicitările pacienţilor asiguraţi care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu erau refuzaţi. Pentru evitarea depistării fraudelor, se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse şi şterse date din sistemul informatic unic integrat al CNAS prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate.

Prejudiciul adus bugetului CASMB este de aproximativ 13.200.000 lei, cu vătămarea drepturilor legale ale asiguraţilor cărora le-a fost refuzat acest tip de servicii medicale, respectiv asistenţă medicală la domiciliu.

Mai mult, funcţionari din cadrul CNAS şi ai CASMB, inclusiv funcţionari cu atribuţii de control, ar fi pretins foloase materiale de la reprezentanta unei societăţi care oferea asistenţă medicală la domiciliu, în schimbul renunţării la efectuarea activităţii de control la societatea respectivă.

Conform aceloraşi surse, în contextul unui control al Curţii de Conturi, persoane din sistemul asigurărilor de sănătate au acţionat în aşa fel încât să împiedice aflarea situaţiei reale cu privire la decontarea anumitor medicamente în favoarea unor pacienţi fictivi. Astfel, medicamente în valoare de 33.000.000 de lei, au fost decontate prin întocmirea frauduloasă a unor documente medicale de natură să creeze impresia că neregulile constatate de Curtea de Conturi se încadrau într-o excepţie prevăzută în anumite norme ce ar fi fost elaborate de CNAS.

Funcţionarii sunt acuzaţi de luare şi dare de mită, trafic de influenţă, constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals informatic, iar faptele au fost comise în perioada ianuarie 2016 – august 2017.

Procurorii anticorupţie au făcut, joi, 50 de percheziţii, două dintre acestea desfăşurându-se la sediile unor instituţii publice. Anchetatorii vizează infracţiuni de corupţie şi asimilate infracţiunilor de corupţie, săvârşite în perioada 2016- august 2017. Potrivit unor surse judiciare, instituţiile publice vizate de percheziţiile din Capitală sunt Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti.

Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurori din cadrul Secţiei de combatere a corupţiei a DNA fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate infracţiunilor de corupţie, săvârşite în perioada 2016- august 2017.

Ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, în cursul zilei de joi, sunt făcute percheziţii domiciliare în 50 locaţii, dintre care două sunt sedii ale unor instituţii publice din Bucureşti, restul fiind sedii sau puncte de lucru ale unor societăţi comerciale sau domicilii ale unor persoane.

Sursele citate au precizat că cele două instituţii publice vizate de percheziţiile din Capitală sunt Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, unde procurorii anticorupţie au descins de dimineaţă şi verifică documente.