Percheziţii DNA, la un judecător al Consiliului Superior al Magistraturii

Cererea de încuviinţare a percheziţiei a fost prezentată, marţi, Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), se precizează într-un comunicat emis, miercuri, de CSM.

„În şedinţa din data de 19 martie 2013, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviinţat – în temeiul art. 42 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind CSM, republicată, raportat la art. 95 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată – percheziţia informatică a echipamentelor IT din proprietatea CSM, aflate în dotarea biroului şi/sau folosinţa inculpatului Neacşu Toni Adrian – membru CSM suspendat din funcţie”, se mai arată în comunicat.

În 6 martie, Secţia pentru judecători a CSM a decis suspendarea din funcţie a judecătorului Adrian Neacşu, de la Tribunalul Vrancea, membru ales în CSM, ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva acestuia de către procurorii anticorupţie.

Procurorii DNA au declanşat, în 5 martie, acţiunea penală împotriva judecătorului Adrian Neacşu. Măsură a venit după ce, cu o zi înaintea, judecătorul vrâncean a afirmat că procurorii DNA au făcut percheziţia informatică a unităţii centrale a calculatorului ridicată din biroul lui de la CSM fără încuviinţarea Secţiei pentru judecători a Consiliului, considerând că o astfel de măsură este „samavolnică şi nelegală”.

Dosarul lui Neacşu se află în faza de finalizare, acesta urmând a fi deferit justiţiei.

„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus punerea în mișcare a acţiunii penale faţă Adrian Toni Neacşu, judecător, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de: participație improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru sine un avantaj material (10 acte materiale),infracțiune prev. de art. 132 din Legea 78/2000, fals intelectual (5 acte materiale), participație improprie la uz de fals (5 acte materiale) și fals în înscrisuri sub semnătură privată (5 acte materiale), toate în formă continuată”, s-a arătat într-un comunicat remis presei de către DNA.

Potrivit sursei citate, în cursul lunilor iulie, septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie 2012, inculpatul Neacșu Adrian-Toni a încasat nejustificat, de la Consiliul Superior al Magistraturii, suma totală de 66.942 lei, reprezentând venituri din salarii și diurnă de detașare, aferente unui număr de 48 de zile în care a absentat nemotivat. Magistratul a beneficiat de plata integrală a acestor drepturi de natură salarială și asociate pe baza unor documente justificative falsificate.

„Pentru a-şi disimula absenţele de la serviciu, inculpatul Neacşu Adrian Toni a participat la întocmirea, cu date nereale, a cinci foi colective de prezenţă şi a cinci cereri de decont de diurnă, câte una pentru fiecare din lunile iulie, septembrie, octombrie, noiembrie şi decembrie 2012. Sumele au fost încasate nejustificat de magistrat, în condiţiile în care, ordonatorul principal de credite al CSM nu a avut reprezentarea că documentele respective conţin date nereale”, mai arată DNA.

În 5 martie 2013, inculpatului Neacşu i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile, drepturile şi obligaţiile, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 și art. 70 Cod de procedură penală, a precizat DNA.

În 24 ianuarie, Direcţia Naţională Anticorupţie anunţa că a fost începută urmărirea penală în cazul judecătorului Adrian Neacşu, pentru participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual şi uz de fals, acestuia fiindu-i aduse la cunoştinţă acuzaţiile.

Neacşu a fost citat atunci la DNA pentru a da explicaţii în legătură cu pontarea zilelor de lucru la CSM şi decontarea deplasărilor în localitatea de domiciliu şi la alte instanţe din ţară, procurorii DNA susţinând că judecătorul ar fi produs o pagubă de 13.000 de lei, la care s-ar adăuga şi contribuţiile la asigurările de sănătate şi pensie.

Anterior, în 18 ianuarie, anchetatori DNA i-au ridicat computerul lui Neacşu din biroul de la CSM şi au cerut toate foile de parcurs din iulie până în decembrie 2012 ale şoferului acestuia.

Luni, 4 martie, judecătorul Adrian Neacşu a afirmat că procurorii DNA au făcut percheziţia informatică a unităţii centrale a calculatorului ridicată din biroul lui de la Consiliul Superior al Magistraturii fără încuviinţarea Secţiei pentru judecători a CSM, considerând că o astfel de măsură este „samavolnică şi nelegală”.

„Protestez ferm faţă de încălcarea gravă de către Direcţia Naţională Anticorupţie a normelor legale referitoare la protecţia independenţei judecătorilor şi îmi exprim îngrijorarea profundă cu privire la crearea unui precedent extrem de periculos de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin violarea dispoziţiilor legale referitoare la efectuarea percheziţiilor asupra bunurilor aparţinând judecătorilor”, arată luni judecătorul Adrian Toni Neacşu, reprezentant al tribunalelor în Consiliul Superior al Magistraturii, într-un comunicat de presă.

Neacşu a precizat că, în 18 ianuarie, organele de urmărire penală care au venit la sediul Consiliului Superior al Magistraturii au solicitat preşedintelui CSM, procurorul Oana Schmidt Haineală, predarea unităţii centrale a calculatorului folosit de el la Consiliu.

„Din informaţiile pe care le deţin, cererea organelor de urmărire penală a fost aprobată de conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, procedându-se la intrarea în biroul meu din cadrul CSM, la ridicarea şi sigilarea unităţii centrale şi transportarea acesteia la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, a spus Neacşu.

Judecătorul a precizat că unitatea centrală ridicată conţine documente personale în legătura cu activitate lui de membru CSM şi „o serie de documente vizând activitatea Secţiei pentru judecători din perioada conflictului creat în jurul alegerii preşedintelui Consiliului, respectiv documente de poziţie şi strategie aparţinând secţiei pentru judecători, comunicări către instanţele judecătoreşti sau către reprezentanţii Comisiei Europene şi ai ambasadelor unor state străine la Bucureşti”.

Judecătorul a adăugat că, ulterior, prin avocaţii lui, a formulat o plângere prin care a solicitat infirmarea actului procedural prin care s-a dispus ridicarea unităţii centrale a calculatorului din biroul pe care îl ocupă în sediul Consiliului Superior al Magistraturii şi restituirea acestuia.

„Plângerea formulată a fost respinsă printr-o rezoluţie din 22 februarie 2013 de procurorul ierarhic superior, d-nul procuror şef secţie Lucian Papici. Ceea ce mi s-a comunicat oficial în facsimilul trimis pe adresa avocaţilor mei este şocant şi revoltător. Potrivit rezoluţiei, semnată de procurorul şef secţie, bunul ridicat, adică unitatea centrală a calculatorului ce-mi aparţine, «a fost supus unei percheziţii informatice (autorizate de către un judecător), cu respectarea drepturilor învinuitului prevăzute în art. 100 şi urm. din Codul de procedură penală»”, a mai spus Adrian Neacşu.

Potrivit lui Neacşu, Secţia pentru judecători a CSM nu a fost sesizată cu nicio cerere de încuviinţare a percheziţiei unităţii centrale a calculatorului ridicată din biroul lui în 18 ianuarie.

„Efectuarea unei percheziţii informatice asupra unui calculator aparţinând unui judecător sau conţinând datele unui judecător în absenţa încuviinţării prealabile a Secţiei pentru judecători a CSM este samavolnică şi nelegală”, a mai arătat Neacşu în comunicatul citat.

Judecătorul a precizat că, potrivit articolului 95 alineatul 1 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi al procurorilor, „judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii”. Totodată, potrivit articolului 42 alineatul 1 din Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, „Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează percheziţia, reţinerea sau arestarea preventivă a judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi”.

Adrian Neacşu a subliniat că, potrivit practicii constante a Consiliului Superior al Magistraturii, încuviinţarea este obligatorie în toate cazurile de percheziţie şi ea reprezintă o garanţie legală a consolidării principiilor constituţionale privitoare la independenţa judecătorilor.

„Raţiunea prevederii încuviinţării percheziţiei are la bază statutul constituţional al Consiliului Superior al Magistraturii, şi anume de garantare a independenţei justiţiei, aceasta fiind o garanţie împotriva posibilelor cereri abuzive sau şicanatorii formulate de organele de urmărire penală împotriva judecătorilor sau procurorilor. Prin ocolirea Consiliului Superior al Magistraturii organele de urmărire penală au încălcat grav Constituţia României, în ceea ce priveşte atribuţiile acestuia de garantare a independenţei justiţiei”, a mai spus Neacşu.

În opinia lui Neacşu, în condiţiile în care procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie „ar încalca atât de uşor” statutul legal al unui judecător care este şi membru al Consiliului Superior al Magistraturii, „se crează un precedent extrem de periculos cu privire la ignorarea prevederilor legale privind protecţia independenţei judecătorilor obişnuiţi faţă de care DNA efectuează în prezent sau în viitor cercetări penale”.

„Solicit conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie dar şi Inspecţiei Judiciare să demareze, în regim de urgenţă, verificările prevăzute de lege în vederea identificării tuturor dosarelor în care, în mod similar, prin încălcarea flagrantă a legii, s-a trecut la efectuarea percheziţiilor vizând bunurile judecătorilor în absenţa încuviinţării Secţiei pentru judecători prevăzută de lege”, a mai spus Neacşu.

Totodată, Adrian Neacşu solicita Consiliului Superior al Magistraturii „să intervină ferm” şi să dispună verificarea respectării dispoziţiilor constituţionale şi legale vizând protecţia juridică a statutului şi independenţei judecătorilor în dosarele aflate pe rolul DNA.

În replică, DNA a arătat că în 28 februarie 2013, faţă de judecătorul Neacșu Adrian-Toni, procurorii au dispus extinderea cercetărilor, începerea urmăririi penale cu privire la noi fapte de corupţie prevăzute de Legea 78/2000, în dosarul în care acesta fusese iniţial pus sub învinuire în cursul lunii ianuarie.

„La data de 1 martie 2013, noile acuzaţii au fost aduse la cunoştinţa învinuitului în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală. În acest context, la solicitarea învinuitului Neacşu Adrian-Toni şi a apărătorilor aleşi, acestora le-a fost prezentat, de către procurori, calculatorul ridicat de la sediul CSM, sigilat, precizându-se ca nu s-a intervenit asupra acestui obiect în niciun mod, prin urmare nu a fost efectuată nicio percheziţie informatică şi, pe cale de consecinţă, nu a fost încălcat vreun drept al învinuitului. Menţionăm că acest calculator a fost ridicat în condiţiile şi în conformitate cu procedura prevăzută de art. 96 şi 97 din Codul de procedură penală”, a susţinut DNA.

În ceea ce priveşte declaraţiile judecătorului Neacşu, făcute în spaţiul public, în sensul că procurorii au percheziţionat calculatorul, în mod ilegal, DNA precizează că „acesta a speculat o eroare de tehnoredactare din conţinutul Rezoluţiei întocmite de procurorul ierarhic superior”.

Prin această Rezoluţie (a procurorului şef Lucian Papici-n.r.) a fost respinsă plângerea învinuitului împotriva actelor de urmărire penală efectuate de procurorul de caz. Aceste inadvertenţe de formulare au fost remediate şi comunicate atât învinuitului, cât şi apărătorilor aleşi, adaugă sursa citată.

„Deşi învinuitul şi apărătorii aleşi ai acestuia cunoşteau situaţia menţionată, ei au susţinut în continuare, în spaţiul public, că procurorii au încălcat legea în timpul anchetei penale. Acest lucru induce ideea că scopurile acestui demers sunt acelea de a face presiuni prin intermediul opiniei publice asupra procurorilor, de a decredibiliza organul de urmărire penală şi de a crea suspiciunea efectuării unei anchete bazate pe arbitrariu. Având în vedere stadiul cercetărilor, în acest moment, informaţii suplimentare nu sunt publice, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. 1 lit. e, f din Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public”, conchide DNA.

Pe de altă parte, în 7 ianuarie 2013, inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate i-au comunicat lui Neacşu că este verificat.

Judecătorul Adrian Neacşu, preşedintele Tribunalului Vrancea cu activitate permanentă în CSM, declara în 20 februarie, într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX, că dosarul în care este anchetat de DNA referitor la încasarea unor drepturi financiare a apărut pe fondul conflictului din interiorul Consiliului, foarte probabil pentru a înclina balanţa în favoarea celor care acum deţin conducerea.

„Nu ţin neapărat să fac acuzaţii directe, însă îmi este evident că acest dosar nu ar fi existat dacă aş fi votat altfel în CSM sau nu aş fi avut poziţiile publice pe care le cunoaşteţi. Problemele juridice din dosar le voi lămuri în fata judecătorilor, însă cineva, mai devreme sau mai târziu, va trebui să dea socoteală pentru şirul nesfârşit de coincidenţe de-a dreptul miraculoase care se întâmplă de la începutul anului, de când a izbucnit scandalul alegerii unui anume procuror în fruntea CSM. În mod oficial, aşa cum mi s-a comunicat, la originea dosarului stau serviciile de informaţii”, a declarat Neacşu în interviul pentru MEDIAFAX.

El precizat că în CSM, în special printre colegii lui din Secţia pentru judecători, circulau informaţii încă din toamna trecută că este monitorizat îndeaproape.

„În procesul-verbal de începere a urmăririi penale împotriva mea se consemnează că în urma unei monitorizări din cursul anului 2012 de către serviciile specializate au rezultat «absenţe nejustitificate» ale mele de la CSM. Eu pun ghilimele, deşi serviciile sau procurorii nu le pun. Obiectul acuzaţiei constă în faptul că am forţat ordonatorul principal de credite, adică din ce înţeleg eu pe doamna judecător Alina Ghica (preşedinta CSM în 2012-n.r.), de a-mi plăti drepturi băneşti pentru zile lipsă, inducând-o în eroare cu privire la prezenţa mea. Dosarul este deschis în ianuarie 2013, chiar în toiul scandalului din CSM legat de alegerea unui anume preşedinte procuror şi de revocările a doi colegi. Culmea coincidenţei, data celor două procese-verbale ale serviciilor specializate care stau la baza începerii urmăririi penale este aceeaşi cu data desfăşurării a două şedinţe de Plen CSM în care am pus în discuţie revocarea doamnei procuror Oana Schmidt Hăineală din funcţia de preşedinte. Două şedinţe de Plen care nu s-au ţinut, pe un fond de conflict deschis între Secţia pentru judecători şi conducerea CSM, pe care noi, eu cel puţin, o considerăm nelegitimă”, mai spunea Neacşu în interviul acordat agenţiei MEDIAFAX.

Avocatul Codruţ Balaş, care-l reprezintă pe judecătorul Adrian Neacşu în dosarul DNA privind încasarea unor drepturi, a afirmat, vineri, 1 martie, că procurorul şef Lucian Papici a informat apărarea că percheziţia căreia i-a fost supus computerul magistratului a fost autorizată de instanţă, fapt ce ar fi neadevărat.

Procurorul şef al Secţiei I a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Lucian Papici, a comunicat avocaţilor lui Adrian Neacşu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), faptul că a fost supus computerul clientului lor „unei percheziţii informatice (autorizate de către un judecător), cu respectarea drepturilor învinuitului prevăzute în articolul 100 şi următoarele din Codul de procedură penală”.

Procurorul şef Papici a respins, în 22 februarie, ca neîntemeiată plângerea judecătorului Neacşu împotriva actelor de urmărire penală efectuate de către procurorul de caz Mariana Alexandru.

Vineri, 1 martie, judecătorul Neacşu a fost citat pentru audiere la DNA. În cadrul audierii s-a pus în discuţie răspunsul trimis avocaţilor de procurorul şef Papici, în care notează faptul că unitatea centrală a calculatorului lui Neacşu a fost supusă unei percheziţii informatice, ceea ce ar fi presupus existenţa unui aviz de încuviinţare din partea Secţiei de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

Avocatul Codruţ Balaş a declarat atunci, pentru MEDIAFAX, că apărarea a cerut explicaţii faţă de percheziţia informatică a computerului ridicat de DNA, iar explicaţiile „nu au fost plauzibile”.

Mai mult, procurorul de caz Mariana Alexandru le-a spus avocaţilor lui Neacşu că „percheziţia nu s-a efectuat”.

„Ca avocat apreciez că suntem într-o situaţie cel puţin hilară prin ceea ce ne-a spus procurorul şef de Secţie (Lucian Papici-n.r.). Nu ştim cum să ne continuăm apărarea în condiţiile în care actele procurorilor sunt contradictorii. Ori percheziţia s-a făcut, ceea ce este nelegal şi le-a scăpat, ori nu s-a făcut şi induc în eroare apărarea”, a susţinut avocatul Codruţ Balaş.

În răspunsul procurorului şef Lucian Papici, prin care s-a respins plângerea judecătorului Adrian Neacşu faţă de ridicarea computerului din biroul său de la Consiliul Superior al Magistraturii se arată:

„Examinând plângerea în cauză, prin prisma analizei probaţiunii administrate până în acest moment (…) se constată că aceasta este neîntemeiată, motivat de următoarele:

1. În ceea ce priveşte comunicarea actului de procedură în cauză, potrivit legislaţiei procesuale în vigoare, procurorul de caz nu avea nicio obligaţie să comunice o copie a documentului respectiv, prezentarea tuturor probelor făcându-se cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală.

2. Opinăm că în acest caz nu se impunea efectuarea unei percheziţii potrivit dispoziţiilor art. 100 şi urm. din Codul de procedură penală, ci erau incidente prevederile art. 96 şi urm. din Codul de procedură privind ridicarea de obiecte şi înscrisuri.

Revenind la ideea de posesie invocată de învinuit (Neacşu-n.r.), învederăm acestuia faptul că posesia unităţii centrale a calculatorului în cauză aparţine atât instituţiei la care lucrează învinuitul, cât şi, într-adevăr, acestuia (opinia noastră este că învinuitul este un detentor), sens în care procurorul de caz a procedat în mod just şi, fără a avea obligaţia informării învinuitului, a solicitat reprezentantului instituţiei să i se pună la dispoziţie bunul care era considerat ca mijloc de probă în cauză.

Predarea ca atare a bunului s-a făcut în condiţii legale, în prezenţa reprezentanţilor instituţiei şi a doi martori asistenţi.

Asupra bunului nu s-a intervenit în niciun fel (material/informatic) ci, ulterior, acesta a fost supus unei percheziţii informatice (autorizate de către un judecător), cu respectarea drepturilor învinuitului prevăzute în articolul 100 şi urm. din Codul de proceduă penală.

Pe cale de consecinţă, în lumina jurisprudenţei CEDO amestecul/ingerinţa procurorului de caz nu contravine Convenţiei, întrucât a fost prevăzută de lege, a îndeplinit un scop legitim şi a fost necesar într-o societate democratică, motivele anchetatorului fiind în acest caz pertinente şi suficiente, dar proporţionale cu scopul legitim urmărit”.

Întrebat de MEDIAFAX dacă s-a încuviinţat vreo cerere a DNA de percheziţie informatică, de către Secţia de judecători a CSM, judecătorul Horaţius Dumbravă, fost preşedinte al Consiliului, a spus, vineri, că atunci când se emite o astfel de decizie „se transmite un comunicat de presă”.

Pe site-ul CSM nu există un astfel de comunicat de presă.