DNA: Ministrul Niţă şi directoratul Hidroelectrica nu au fost complici la fapte de corupţie

„Din ansamblul materialului probator administrat în prezenta cauză a rezultat fără putere de tăgadă inexistenţa unei conivenţe infracţionale între cei doi inculpaţi şi numiţii (………), ministru delegat pentru Energie în cadrul Guvernului României, Constantin Niţă, deputat în Parlamentul României, (………), motiv pentru care se va dispune faţă de aceştia neînceperea urmăririi penale pentru complicitate la infracţiunea de luare de mită şi complicitate la infracţiunea de dare de mită…întrucât faptele nu există”, se arată în rechizitoriul prin care fostul consilier al demnitarului şi un fost director din Hidroelectrica au fost deferiţi justiţiei, miercuri, pentru fapte de corupţie, potrivit Mediafax.

La aceeaşi concluzie au ajuns anchetatorii în privinţa directoratului Hidroelectrica. „Pe fondul cercetărilor efectuate în prezentul dosar, au fost interceptate şi înregistrate şi convorbirile telefonice purtate de inculpaţii Mihăilă Ioan şi Brădean Eugen cu numiţii (………), membrii în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica respectiv cu numiţii Stănculescu Viorelian Mihai (preşedinte), Teleanu Mihai şi Agliceru Ovidiu, membri ai directoratului Hidroelectrica însă, probatoriul administrat nu demonstrează că aceştia ar fi avut cunoştinţă în vreun fel de activitatea infracţională a celor doi inculpaţi, motiv pentru care se va dispune neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită… întrucât fapta nu există”, se mai arată în documentul citat.

Eugen Brădean, director de trading la Hidroelectrica, şi Ioan Mihăilă, fost membru în Consiliul de Supraveghere al companiei şi fost consilier al ministrului Constantin Niţă, au fost trimişi în judecată în dosarul de mită privind vânzarea de energie.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupție (DNA) i-au trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe Ioan Mihăilă pentru dare de mită şi pe Eugen Bădean pentru complicitate la luare de mită şi complicitate dare de mită, s-a arătat într-un comunicat de presă remis miercuri Mediafax.

Alte articole

Hidroelectrica schimbă zilele în care se transmite indexul. Cum se transmite corect consumul, pentru a nu plăti în plus

Anunț important pentru românii care au contract cu Hidroelectrica. Au fost tipărite facturi greșite. Ce trebuie să faci pentru a primi banii înapoi

Dosarul va fi judecat de magistraţii Tribunalului Bucureşti.

Procurorii arată, în rechizitoriul trimis instanţei, că în luna octombrie, Ioan Mihăilă, în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica SA și consilier al ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a promis suma de 1.400.000 de euro unui alt membru din acelaşi consiliu (denunțător în cauză), pentru ca acesta din urmă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, să voteze favorabil încheierea unui contract bilateral pentru o perioadă de patru ani, prin care Hidroelectrica să vândă o cantitate de 7.012.800 MWh energie electrică societății comerciale Energon Power & Gas SRL Cluj.

„Cantitatea respectivă de energie urma să fie vândută pentru suma de 1.157.112.000 lei (262.980.000euro), ceea ce ar fi reprezentat condiții defavorabile pentru societatea Hidroelectrica, respectiv un posibil prejudiciu de 175.000.000 lei în dauna societății Hidroelectrica”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Promisiunea de dare de mită a fost făcută cu ajutorul lui Eugen Brădean, membru în Directoratul Hidroelectrica SA și coordonator al Direcției de Marketing Furnizare din cadrul companiei.

„Suma promisă cu titlu de mită urma a fi disimulată sub aparența unui contract de comision care ar fi fost încheiat de către o firmă off-shore și firma achizitoare a energiei electrice”, au precizat procurorii.

Potrivit actului constitutiv al companiei Hidroelectrica, puterea de decizie este repartizată între Adunarea Generală a Acționarilor, Consiliul de Supraveghere și Directorat. Astfel, toate contractele de vânzare a energiei electrice peste cantitatea totală contractată de 500 Giga Watti Oră (Ghw) trebuie aprobate în Consiliul de Supraveghere, din care făcea parte şi Ioan Mihăilă. Asemenea contracte sunt supuse anterior avizării Directoratului, din care făcea parte şi Eugen Brădean, au mai arătat procurorii.

În 24 octombrie, la propunerea procurorilor, Tribunalul București a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Eugen Brădean și Ioan Mihăilă. Decizia a fost contestată de cei doi la Curtea de Apel Bucureşti, care a decis definitiv menţinerea măsurii preventive.

Procurorii au arătat, în referatul prin care au propus arestarea preventivă a celor doi, că Eugen Brădean l-a abordat pe holurile instituţiei pe Remus Vulpescu, căruia i-a spus că poate primi între 500.000 şi un milion de euro de la nişte „parteneri”, pentru a sprijini acordarea de contracte de vânzare a energiei electrice unei firme.

Procurorii au precizat că Brădean a menţionat că este vorba de societatea Energon Power & Gas din Cluj şi că ar mai exista alte trei-petru persoane ce urmează să primească bani, fără a dezvălui identitatea acestora şi suma pentru fiecare.

În timpul discuţiei, Brădean, „pentru a întări seriozitatea ofertei făcute”, a acceptat remiterea către Vulpescu a unui avans de 20 la sută, respectiv aproximativ 200.000 de euro, fiind dispus să negocieze cu cei care ofereau această sumă un avans mai consistent de 35 la sută.

Directoratul Hidroelectrica a respins propunerea unui membru privind participarea companiei cu o ofertă pe bursa OPCOM pentru vânzarea de energie în valoare de aproape 263 milioane de euro, la cererea firmei Energon Power&Gas, considerând că încheierea contractului ar produce pierderi semnificative.

„În data de 22 octombrie 2013, directoratul Hidroelectrica, la solicitarea unuia dintre cei cinci membri, a luat în discuţie propunerea cu privire la avizarea participării Hidroelectrica cu o ofertă de vânzare, la cererea de cumpărare iniţiată pe bursa de energie OPCOM-PCCB de către Energon Power&Gas (ENG ON 003) pentru cantitatea de energie de 7.012.800 MWh, cu livrare în perioada 2014-2017, la preţul de 165 RON/MWh (inclusiv TG)”, arăta Hidrolectrica, într-un comunicat de presă.

Directoratul a respins propunerea cu trei voturi „împotrivă”, o abţinere şi un vot „pentru”, fiind astfel consemnată o majoritate care a considerat că un asemenea contract nu poate fi incheiat, pentru ca ar genera pierderi semnificative pentru companie.

Comunicatul Hidroelctrica nu a menţionat votul dat de fiecare membru al directoratului. Din directoratul Hidroelectrica fac parte Mihail Stănculescu, Aurel Cocoş, Eugen Brădean, Mihai Teleanu şi Ovidiu Agliceru.

„Acest gen de contracte au generat în trecut pierderi importante pentru Hidroelectrica, fiind una dintre cauzele care au condus in anul 2012 la aparitia stării de insolvenţă. Având în vedere faptul că Hidroelectrica are o conducere în sistem dualist, Directorat şi Consiliu de Supraveghere, propunerea unui singur membru al Directoratului nu reprezintă punctul de vedere al companiei. Astfel de iniţiative individuale sunt dezavuate şi sunt considerate inacceptabile, în raport cu prevederile Planului de reorganizare aprobat la ieşirea din insolvenţă şi cu obiectivele stabilite de către actuala conducere a companiei”, se mai arată în comunicat.

Consiliul de Supraveghere al Hidrolectrica este format din Remus Borza, Ioan Mihăilă, Remus Vulpescu, Mihai Groşan, Oana Truţă, Elena Popescu şi Gabriela Sandu.

Ioan Mihăilă, consilierul ministrului Niţă şi membru în Consiliul de Supraveghere al Hidrolectrica, a fost eliberat din funcţii, iar Departamentul pentru Energie propune demiterea lui Eugen Brădean din directoratul Hidroelectrica.

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a afirmat, la 1 noiembrie, că respinge „orice acuzaţie, afirmaţie, asociere” privind implicarea sa în scandalul şpăgii de la Hidroelectrica, el menţionând că a atenţionat conducerea companiei asupra consecinţelor penale ale unui contract cu preţ fix.