DNA, prima reacţie după declaraţia ministrului Justiţiei privind posibile demisii ale şefilor de Parchete

DNA arată într-un comunicat că a anchetat adoptarea OUG 13 la cererea mai multor persoane fizice privind posibile fapte aflate în competența de soluționare a Direcției Naționale Anticorupție.

„1. Dosarul penal a vizat investigarea de fapte prevăzute de legea penală descrise în cuprinsul denunțului cu care au fost sesizate organele de urmărire penală. http://www.pna.ro/faces/comunicat.xhtml?id=8044
Cercetările au fost efectuate de procurori în concordanță cu dispozițiile legale și cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție care statuează că procurorul are obligația de a desfășura o anchetă efectivă pentru aflarea adevărului, inclusiv în situațiile în care sesizarea privește adoptarea unor acte publicate în Monitorul Oficial.
Sub acest aspect, sunt relevante considerentele sentinței penale nr. 529 din 4 iunie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a arătat că:
„În cazul în care susținerile petentului au o bază factuală decurgând din fapte notorii, orice deficiență a anchetei care îi reduce capacitatea de a stabili împrejurările cauzei sau persoanele responsabile riscă să ducă la concluzia că ea nu corespunde cerințelor unui proces echitabil.
În acest context, cerința de promptitudine și diligență rezonabilă este implicită.

Procurorul general Augustin Lazăr, prima declaraţie despre DEMISIE. Ce i-a transmis ministrului Justiţiei

Mai mult, în circumstanțe cum sunt cele în speță, în care plângerea vizează aspecte care decurg dintr-un act publicat în Monitorul Oficial, este de așteptat o rigoare mai mare din partea autorităților în ancheta desfășurată.”
Astfel, respectând dispozițiile legale și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea stabilirii împrejurărilor cauzei, au fost administrate probe constând în declarații de martori, ridicări de documente, procurorul având obligația de a efectua o anchetă penală efectivă.

2. Apariția unor decizii ale Curții Constituționale care interpretează dispozițiile constituționale într-o modalitate diferită de cea adoptată de alte instituții reprezintă un eveniment normal în procesul de interpretare a legilor.
Aceste decizii vizează principii constituționale care nu au mai fost analizate până la acel moment și care pot duce la apariția unor puncte de vedere diferite, având în vedere că nu cuprind norme exprese cu privire la conduita pe care trebuie să o urmeze reprezentanții instituțiilor.

Alte articole

DNA a dat iama în firmele de ride-sharing: trei administratorii au fost reţinuţi, alţi trei fiind plasaţi sub control judiciar. Prejudiciul este imens

Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită, a fost pus sub control judiciar şi are interdicţia de a profesa

Tudorel Toader: Nu am sugerat ca procurorul general să îşi dea demisia, am invocat o instituţie care există în Codul Muncii

În acest sens, trebuie remarcat că în perioada anterioară Curtea Constituțională a constatat existența unor conflicte de natură constituțională, determinate de încălcarea unor principii constituționale, între:
– Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție și Parlament – Camera Deputaților și Senat (Decizia nr. 270/2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 290 din 15 aprilie 2008);
– Președintele României și puterea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție (Decizia nr. 1222/2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 864 din 22 decembrie 2008);
– Guvernul României și Parlamentul României (Decizia nr. 1431/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 758 din 12 noiembrie 2010);
– Guvernul României și Parlamentul României (Decizia nr. 1525/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 818 din 7 decembrie 2010).

3. Potrivit Constituției, procurorii reprezintă interesele generale ale societății, apără ordinea de drept precum și drepturile și libertățile cetățenilor.

Grindeanu: Nu e treaba premierului să facă evaluări de activitate la procurorul general. Voi discuta cu ministrul Justiţiei

Având în vedere statutul și atribuțiile conferite de Lege și Constituție, actele și soluțiile dispuse de procurori sunt supuse controlului instanțelor de judecată, iar evaluarea profesională a procurorilor este realizată numai de către Consiliul Superior al Magistraturii”, se arată în comunicatul DNA.