Cercetările DNA se referă la fapte de neexecutare a unei hotărâri judecătorești definitive, cea pronunțată în august 2014 de Curtea de Apel București în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare.
Citeşte şi: Dan Voiculescu, acuzat de plagiat în închisoare
În urma acestei sesizări din oficiu sunt luați în vizor în primul rând angajații ANAF, cei care sunt singurii abilitați de lege să pună în aplicare aceste decizii sub îndrumarea judecătorilor care le-au pronunțat.
Sesizarea din oficiu vine în aceeași perioadă în care ANAF primea o nouă confirmare din partea Curții de Apel București că nu există niciun impediment legal în legătură cu punerea în aplicare a deciziei din dosarul ICA, scrie Digi 24. Asta deși cei de la ANAF au depus în decembrie o solicitare la Curtea de Apel București, la completul care a dat decizia definitivă în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, și le-au cerut magistraților să stabilească dacă acele contracte de închiriere intră sau nu în categoria sarcinilor care ar bloca intrarea statului în posesia bunurilor.
Puţin peste 1% din prejudiciul din dosarul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) a recuperat statul până acum, la un an şi jumătate de la condamnarea lui Dan Voiculescu. Confiscarea terenurilor şi clădirilor este blocată de o serie de procese deschise în instanţă de firmele vizate de decizie.
Astfel, clădirea în care funcţionează televiziunea de ştiri fondată de fostul senator este închiriată de la o altă societate la care acţionari sunt membrii familiei Voiculescu. Contractul dintre cele două firme este invocat pentru a amâna, pe perioadă nedeterminată, confiscarea clădirii, aşa cum a decis instanţa.
În procesele deschise de societățile fondate de familia Voiculescu, prin care se solicită suspendarea procedurii de confiscare, este invocată o afirmație făcută în decizia de condamnare a lui Dan Voiculescu prin care i-au fost confiscate parte din bunuri.
Citeşte şi: Casa fiicei lui Dan Voiculescu a fost vândută de Fisc pe 343 de mii de euro
Cu referire la această confiscare, instanța a stabilit că terenurile și clădirile trebuie să intre în proprietatea statului libere de orice sarcini. Asta înseamnă că, în momentul în care statul le preia, acele clădiri sau terenuri nu trebuie să facă obiectul unui credit bancar sau al unui contract de închiriere, susțin cei de la firmele vizate.
Aceste companii au deschis procese în care invocă imposibilitatea statului de a intra în posesia bunurilor ce le aparțineau până la momentul deciziei definitive.