DNA: Şerban Mihăilescu trebuie condamnat la 2 ani cu executare, ca exemplu pentru viitorii demnitari

Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a reluat, luni, dezbaterile în cazul contestaţiei făcută de procurorii anticorupţie împotriva unei decizii a completului de trei judecători al aceleiaşi instanţe, prin care s-a decis, la finalul lui 2011, condamnarea lui Şerban Mihăilescu la un an de închisoare cu suspendare în dosarul armelor de vânătoare.

La termenul de luni al procesului, Mihăilescu a dat o declaraţie în faţa celor cinci magistraţi în care predominant l-a discreditat pe denunţătorul Fănel Păvălache, punând la îndoială calitatea morală a acestuia.

Printre altele, Şerban Mihăilescu le-a arătat judecătorilor că a folosit în permanenţă în regim exclusiv hotelier Vila nr. 5 din Snagov şi că nu a avut niciun fel de beneficiu în urma şederii sale la această vilă de protocol a statului.

Mihăilescu a ţinut să menţioneze că nu a deţinut niciodată cheile de la Vila 5 şi că, în alte rânduri, a folosit şi alte vile, precum 19 sau 10 din acelaşi complex de vile de protocol, de asemenea în regim hotelier.

Alte articole

Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită, a fost pus sub control judiciar şi are interdicţia de a profesa

Fostul director general al clubului Rapid, reţinut de DNA. Bogdan Vasiliu, acuzat de luare de mită și abuz în serviciu

Instanţa a trecut apoi la pledoariile finale, dând cuvântul procurorului DNA, pentru a-şi susţine contestaţia.

Procurorul le-a arătat judecătorilor că la completul de trei al instanţei supreme au fost reţinute în mod greşit circumstanţe atenuante în sarcina fostului demnitar.

„Pedepsele au fost greşit individualizate, la fel ca şi cuantumul lor. Reţinerea circumstanţelor atenuante s-a făcut în mod greşit. Deşi s-au reţinut ca şi fapte comise primirea de foloase necuvenite şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, instanţa a stabilit doar cinci luni de închisoare cu suspendare pentru prima faptă şi un an cu suspendare pentru a doua. Instanţa a reţinut conduita bună avută de inculpat înainte de săvârşirea faptelor, dar a ignorat o serie de împrejurări ce denotă clar caracterul de pericol public precum calitatea acestuia, suma foloaselor primite în mod necuvenit, dar şi alte aspecte”, a declarat procurorul, în sala de şedinţă.

Potrivit procurorului, circumstanţele nu trebuie să fie atenuante în cazul lui Mihăilescu, întrucât acesta s-a folosit de rangul înalt pe care-l deţinea pentru a cere armele, cu titlu de folos necuvenit, de la denunţătorul Fănel Păvălache. „Noi credem că circumstanţele nu trebuie să fie atenuante. Inculpatul s-a folosit de rangul înalt şi calitatea sa pentru a cere armele de la Păvălache, însă şi bunul mers al activităţii Guvernului a fost perturbat în momentul în care persoane necunosute au intrat cu maşina în curtea instituţiei, pentru simplul motiv că inculpatul dorea să le vizioneze. Trebuie avut în vedere atitudinea procesuală a inculpatului pe parcursul urmăririi penale, când acesta a încercat tergiversarea anchetei prin refuzul de luare la cunoştinţă a materialului de urmărire penală”, a explicat procurorul.

Tot procurorul a arătat că o pedeapsă cu suspendare în cazul lui Mihăilescu nu poate constitui un avertisment suficient de serios atât pentru acesta, cât şi pentru alţi viitori demnitari tentaţi să cadă în plasa ilicitului penal. „O pedeapsă cu suspendare nu poate constitui un avertisment suficient de serios pentru inculpat. Pedeapsa trebuie să fie exemplară, astfel cât să-i poată inhiba pe cei care ajung în astfel de funcţii. Tocmai circumstanţele personale, văzute ca atenuante, nu l-a oprit pe inculpat de la comiterea acestor fapte”, a conchis procurorul DNA.

În final, procurorul a cerut celor cinci judecători înlăturarea circumstanţelor atenuante şi condamnarea lui Şerban Mihăilescu la un an de închisoare cu executare pentru fapta de primire de foloase necuvenite şi la doi ani de închisoare cu executare pentru nerespectare regimului armelor şi muniţiilor, astfel încât fostul demnitar să execute în regim de detenţie pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de doi ani cu închisoare.

Totodată, procurorul a cerut instanţei obligarea lui Mihăilescu la plata a 7.000 de lei către stat, cheltuieli rezidate din urmărirea penală şi cercetarea judecătorească.

În decembrie 2011, instanţa supremă l-a condamnat la un an de închisoare cu suspendare pe Şerban Mihăilescu, în dosarul în care acesta este acuzat de fapte de corupţie în legătură cu primirea mai multor arme de vânătoare de la fostul său consilier Fănel Păvălache.

Potrivit procurorilor, în perioada 12 aprilie 2002 – 30 mai 2002, deţinând funcţia de ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului, Şerban Mihăilescu a primit de la Fănel Păvălache nouă arme de vânătoare, în valoare totală de 264.000.000 lei vechi, după ce, prin Ordinul nr. 352/15.10.2001, l-a numit pe acesta în funcţia de consilier. În perioada aprilie-octombrie 2002, armele au fost deţinute, fără drept, de către Mihăilescu, fiind depozitate la Vila de protocol nr. 5 din Snagov.

Şerban Mihăilescu a fost iniţial trimis în judecată în 10 mai 2006. În 14 aprilie 2008, prin decizie definitivă, ICCJ a decis restituirea la DNA a dosarului pentru îndeplinirea procedurilor legate de procedura specială de urmărire penală aplicabilă miniştrilor. În 10 iunie 2009, Senatul a adoptat Hotărârea nr. 8/2009, prin care cerea urmărirea penală a lui Şerban Mihăilescu.