DNA sesizează IJ în cazul judecătoarei Rodica Cosma de la ÎCCJ, care a judecat arestarea lui Radu Mazăre

În sesizare se arată că, prin încheierea de şedinţă din 9 aprilie, ÎCCJ a dispus, printre altele, respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de DNA cu privire la inculpaţii Mazăre şi Morgenstern şi luarea măsurii controlului judiciar faţă de aceştia.

DNA susţine că judecătoarea a reţinut că, din examinarea actelor cauzei, „procurorul nu a administrat, până în acest moment procesual, probe care să creeze suspiciunea rezonabilă privind primirea” (modalitate de săvârşire a infracţiunii de luare de mită reţinută în cauză) de către inculpatul Mazăre a vreunei sume de bani, respectiv darea unei astfel de sume de către inculpatul Morgenstern, pentru ca, în schimbul acesteia, să-i faciliteze câştigarea licitaţiei şi încheierea contractului. 

„Judecătorul nu a motivat de ce a înlăturat probele pe care le-a invocat procurorul şi pe care şi-a întemeiat propunerea de arestare preventivă. Judecătorul de drepturi şi libertăţi practic a reproşat procurorului că lipseşte o anume probă, iar sub acest aspect, în motivare a reţinut că nu se desprinde vreun dialog între inculpatul Mazăre Radu şi inculpatul Morgerstern Avraham din care să rezulte că banii au fost primiţi de inculpatul Mazăre. (…) Practic, judecătorul a apreciat că, dacă ar fi existat o astfel de probă, aceasta ar fi fost în măsură să dea greutate faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor şi să consacre/consfinţească realitatea de necontestat că banii, obiectul mitei, sunt în contul inculpatului Mazăre”, se spune în document. 

Sursa citată precizează că se observă că Rodica Cosma este exponenta susţinerii că luarea măsurii arestării preventive este posibilă numai dacă printre probele administrate de procuror, supuse evaluării judecătorului, se regăseşte o anumită probă indicată de acesta.

„O asemenea interpretare este greşită iar un asemenea mod de aplicarea a dispoziţiilor legale referitoare la măsurile preventive sunt profund străine spiritului ce se degajă din scopul, condiţiile generale de aplicare a măsurilor preventive în general dar şi din condiţiile, cazurile de aplicare a măsurii arestării preventive reglementate prin dispoziţiile art.202, art.223 CPP şi denotă încălcarea normelor de procedură. Mai mult, acreditează ideea că, ori de câte ori nu există o probă la care se ‘gândeşte’ judecătorul de drepturi şi libertăţi, nu poate fi justificată măsura arestării preventive, iar când există o probă evidentă, directă sau la limita evidenţei, există obligaţia dispunerii măsurii preventive”, mai subliniază DNA. 

Potrivit sesizării, acest lucru este absurd, cu atât mai mult cu cât în faza de urmărire penală este chiar imposibilă diferenţierea între probe şi indicii temeinice, iar pe de altă parte o asemenea interpretare a judecătorului induce obligaţia evaluării cantitative, ceea ce, de asemenea, contravine dispoziţiilor legale.

„Încălcarea normelor de procedură de către Rodica Cosma nu s-a oprit aici, ci a continuat, deoarece, contrar aserţiunilor anterioare, a arătat că dat fiind, însă, faptul că împotriva celor doi inculpaţi se derulează o procedură judiciară, pentru buna desfăşurare a acesteia, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că se impune luarea măsurii preventive a controlului judiciar. Aşadar, în aceste circumstanţe descrise, judecătorul a acreditat interpretarea, contrară dispoziţiilor legale, conform căreia, în lipsa dialogului dintre inculpaţii Mazăre şi Morgerstern din care să rezulte că banii au fost primiţi (…), restul probelor pe care procurorul şi-a întemeiat propunerea de arestare, dacă nu confirmă această ipoteză, nu confirmă presupunerea rezonabilă în raport cu acuzaţia”, se mai arată în sesizare.

DNA susţine că magistratul a nesocotit în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil normele de drept procesual penal. 

„Concluzia instanţei de judecată nu are nicio legătură cu procesul de evaluare a probelor şi de analiză a scopului, condiţiilor generale de aplicare a măsurilor preventive, a cazurilor de aplicare a măsurii arestării preventive reglementate prin dispoziţiile art.202, art.223 CPP. Concluzia judecătorului de dreptului şi libertăţi Cosma Rodica reflectă doar strădania de a evoca fără analiză susţinerile părţilor, contrar responsabilităţii funcţiei de judecător care impune major interpretarea judiciară prin aplicarea legii, nu creativitate şi originalitate”, mai menţionează DNA.

Pe 9 aprilie, judecătoarea Rodica Cosma de la ÎCCJ a respins propunerea DNA de arestare preventivă a lui Radu Mazăre pe motiv că procurorii nu au adus probe care să demonstreze că primarul municipiului Constanţa ar fi primit mită de la omul de afaceri Morgenstern Avraham în schimbul facilitării câştigării unui contract privind construirea de locuinţe sociale.

DNA a făcut contestaţie, iar judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au decis ca Radu Mazăre să fie cercetat în stare de libertate. 

Radu Mazăre şi Avraham Morgenstern au fost reţinuţi săptămâna trecută de procurorii DNA pentru fapte de corupţie.

Procurorii susţin că, în anul 2011, omul de afaceri Morgenstern Avraham, reprezentantul SC Shapir Structures SRL, i-a oferit lui Radu Mazăre, prin intermediul lui Elan Schwartzenberg, suma totală de 175.000 de euro pentru a facilita câştigarea de către acea societate, în condiţii avantajoase, a licitaţiei având ca obiect contractul de construire a Campusului social ‘Henri Coandă’ în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro).

Banii au fost trecuţi prin conturile mai multor societăţi offshore şi au ajuns în final la Radu Mazăre şi fratele acestuia, Alexandru Mazăre, potrivit DNA.

‘Traseul mitei a fost următorul: Societatea offshore Larton Consultants Ltd (unic asociat al SC Shapir Structures SRL) transferă în contul societăţii Melici Management Inc. (beneficiar real Schwartzenberg Emilian) suma de 109.835 euro la data de 28.07.2011 şi suma de 173.012 euro la data de 24.08.2011; Societatea Melici Management Inc. transferă în contul personal al primarului Mazăre Radu Ştefan deschis la Israel Discount Bank, Sucursala 156, Netanza, Israel, suma de 95.000 euro la data de 13.09.2011 şi în contul personal al lui Mazăre Alexandru deschis la aceeaşi bancă – Israel Discount Bank, Sucursala 156, Netanza, Israel, suma de 40.000 euro în aceeaşi dată; tot în contul personal al lui Mazăre Alexandru deschis la Israel Discount Bank, Sucursala 156, Netanza, Israel, Melici Management Inc. a transferat suma de 40.000 euro în data de 06.12.2011. Operaţiunile prin care fraţii Mazăre au primit sumele de bani sus-menţionate au avut ca justificare ‘fees’ – onorariu’, se arată în referatul DNA.

Potrivit DNA, aceste sume de bani au fost oferite primarului Radu Mazăre pentru ca acesta să efectueze o serie de demersuri, unele intrând în atribuţiile sale de serviciu – iniţierea unor hotărâri de Consiliu Local -, altele în afara atribuţiilor de serviciu, cum ar fi consilierea reprezentantului Shapir Structures, Morgenstern Avraham, în cadrul a numeroase întâlniri avute de cei doi pe parcursul desfăşurării procedurii de achiziţie.

Anchetatorii afirmă că unele dintre cele mai importante demersuri efectuate de primar în favoarea societăţii Shapir Structures au fost cele prin care, la solicitarea lui Morgenstern Avraham, a fost aprobată creşterea valorii contractului de achiziţie cu suma de 3.722.910 lei fără TVA – circa 900.000 de euro, adică de la 37.241.120 lei, cât a fost valoarea estimată de autoritatea contractantă la publicarea anunţului de achiziţie publică, la 40.964.030 lei, cât a fost oferta financiară a societăţii Shapir.