Doctorul Vlad Ciurea are sfaturi nutriţionale esenţiale pentru sănătate. Aceste alimente sunt bogate în carbohidrați rafinați, cartofii și pâinea albă, care se descompun rapid în zaharuri simple, ceea ce poate duce la creșteri rapide ale nivelului de glicemie, urmate de scăderi rapide. Aceste fluctuații pot să provoace senzații de energie ridicată pe termen scurt, dar ulterior să apară o stare de oboseală sau apatie, spune doctorul Vlad Ciurea.
„Pâinea și cartofii sunt carbohidrați simpli care se transformă rapid în zaharuri în organism. După consumul acestora, putem simți o stare de oboseală și o scădere a concentrării, deoarece creierul nu primește energia constantă de care are nevoie pentru a funcționa la capacitate maximă”, a explicat Dr. Ciurea.
În plus, dacă consumi mult din aceste alimente, ele pot face parte dintr-o dietă cu un indice glicemic ridicat, iar acest lucru poate duce la dezechilibre în nivelurile de insulină și, în final, la un nivel de energie fluctuant.
„În loc să consumăm alimente care provoacă vârfuri și căderi de energie, ar trebui să ne îndreptăm spre surse de carbohidrați complecși, cum ar cerealele integrale, leguminoasele și legumele, care sunt digerate mai lent și furnizează energie constantă creierului”, recomandă medicul.
„Este important să fim conștienți de faptul că aceste alimente, deși sunt foarte prezentă în dieta noastră zilnică, nu sunt întotdeauna cele mai bune pentru funcționarea optimă a creierului și pentru menținerea unei energii constante pe parcursul zilei”, adaugă Dr. Ciurea.
Constantin Dulcan, despre regula celor 7 ore de somn şi rugăciunea rostită de 7 ori pe zi
Dacă vrei să ai un nivel de energie mai constant pe parcursul zilei, poate ar fi util să optezi pentru carbohidrați complecși, care sunt digerați mai lent și oferă un flux constant de energie, cum ar fi cartofii dulci, quinoa, orezul brun sau pâinea integrală.
Dr. Ciurea recomandă înlocuirea pâinii albe și a cartofilor cu cereale integrale (ovăz, quinoa, orz) și leguminoase (fasole, linte, năut). De asemenea, consumul de legume și fructe proaspete oferă un aport important de vitamine, minerale și antioxidanți.
V-ați întrebat vreodată în ce moment al zilei nu s-ar recomanda să consumați cafea? Cercetătorii au efectuat un nou studiu asupra consumului acestei băuturi. Au descoperit că „licoarea” băută la primele ore ale dimineții nu ar avea un efect negativ asupra organismului, ci ar aduce o multitudine de beneficii. Iată detaliile mai jos.
Când ar trebui consumată cafeaua? Cercetătorii au efectuat un nou studiu asupra consumului de cafea și au descoperit că poate fi asociat cu declanșarea unor boli. Deși o cafea savurată la primele ore ale dimineții poate fi un obicei urmat de mulți indivizi, cercetătorii susțin că ar putea avea un impact major asupra sănătății.
Consumul de cafea a devenit un obicei pentru multe persoane. O cafea fierbinte, cu sau fără lapte, cu zahăr, îndulcitor sau amară, savurată la primele ore ale dimineții, ar putea să ofere un „boost” organismului. Uneori, un astfel de obicei a fost criticat de specialiști din domeniul Sănătății. Alții au pus în lumină efectele pozitive. De data aceasta, însă, a fost efectuat un nou studiu asupra consumului de cafea.
Potrivit unui studiu publicat în revista „European Heart Journal”, consumul de cafea dimineața a fost asociat cu un efect pozitiv în organism – scăderea riscului de a muri din cauza bolilor cardiovasculare. De asemenea, cercetătorii au mai aflat că persoanele care consumă cafea dimineața ar prezenta un risc mai diminuat de mortalitate, spre deosebire de cei care o consumă pe parcursul zilei. Cercetătorii au susținut că indivizii care consumă acest tip de băutură, dimineața, ar prezenta un risc de mortalitate cu 16% mai mic. De asemenea, cercetătorii au mai arătat că tot aceiași indivizi au cu 31% mai puține șanse să moară din cauza bolilor cardiovasculare.
„Descoperirile noastre indică faptul că nu este important doar dacă bei cafea sau cât de multă bei, ci momentul din zi în care bei cafea este important. De obicei, nu dăm sfaturi cu privire la moment în îndrumările noastre alimentare. Dar poate că ar trebui să ne gândim la asta în viitor”, a susținut autorul principal al studiului.
În cadrul acestei cercetări au luat parte peste 40.000 de adulți din SUA. Mai mult de 1/3 dintre respondenți (36%) au fost băutori de cafea pe timpul dimineții. Aproape 14% au consumat cafea pe tot parcursul zilei, arată studiul întins pe un deceniu. În această perioadă, 4.295 de persoane au decedat.
„A bea cafea dimineața poate fi asociat mai puternic cu un risc mai scăzut de mortalitate decât consumul de cafea mai târziu în cursul zilei”, au scris specialiștii în revista European Heart Journal.
Prof. Dr. Vlad Ciurea vine să elucideze misterul consumului de energizant. Acesta oferă o nouă perspectivă asupra băuturii pe care o putem consuma zi de zi, responsabil, și care poate chiar îmbunătăți circulația sângelui și activitatea cerebrală.
Cuvântul de ordine atunci când vine vorba de consumul de cafea este moderația. Prof. Dr. Ciurea insistă pe ideea că o cafea bună și nu prea tare în prima parte a zilei poate fi un stimulent adecvat. Excesul sau consumul în a doua parte a zilei poate avea însă efecte adverse.
Vlad Ciurea atrage atenția asupra tendinței dăunătoare de a „biciui” celula nervoasă consumând energizant, ceea ce poate duce la epuizare și colapsul funcțiilor cerebrale pe termen lung.
„Dacă ai nevoie să fii pe scenă, la o emisiune, de exemplu, atunci da. Dacă nu, lăsați să se desfășoare organismul așa cum are nevoie. Pentru că funcțiile dovedite și printr-un premiu Nobel au arătat că este un ciclu al creierului. Acest ciclu arată că maximul de activitate cerebrală este dimineața între orele 10:00 și 12:00. Și al doilea ciclu între orele 14:00 și 18:00. Spre seară scade activitatea cerebrală.
Majoritatea persoanelor își biciuiesc celula nervoasă pentru că au nevoie de aceste substanțe energizante să reușească să lucreze mai mult, mai puternic, mai performant. Atunci beau cafele după amiaza și stau până târziu. Poate că un timp merge. Însă după aceea, ca orice lucru pe care îl biciuiești, se supără și clachează. Și creierul, după cum observați, nu mai reușește”, a explicat Ciurea.