DOCUMENT Ce salarii au aceşti bugetari. Sporuri de 10.000.000 lei/an pentru „condiţii vătămătoare”

Angajații din Ministerul Muncii sunt în grevă generală, deşi au salarii mult peste ce se întâmplă în privat. Aici, salariile vin împreună cu sporuri pentru condiții vătămătoare de muncă. Aceste sporuri sunt de 10.000.000 de lei pe an, după cum a scris Newsweek .

Salarii mari, grevă generală

„Începând cu data de 27 noiembrie 2023, membrii sindicatelor afiliate la FSMM, cât şi angajaţii neafiliaţi în sindicate, declară grevă generală pentru eliminarea inechităţilor salariale şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Această acţiune vine în contextul eforturilor constante ale Federaţiei Sindicatelor din Ministerul Muncii de a obţine condiţii de muncă optime şi remunerare echitabilă. Membrii sindicatelor au considerat că greva este un pas necesar pentru a atrage atenţia asupra problemelor semnificative cu care se confruntă angajaţii din instituţiile Ministerului Muncii”, a anunţat duminică, pe Facebook, Federaţia Sindicatelor din Ministerul Muncii (FSMM).

Alte articole

Ministerul Muncii a modificat Grila națională de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice. Simona Bucura Oprescu: „Primul pas este ca ele să fie evaluate complet și detaliat”

Număr record de locuri de muncă subvenţionate de Ministerul Muncii în 2024. Simona Bucura-Oprescu: „Este o prioritate a Ministerului Muncii şi a Guvernului Marcel Ciolacu”

Directorii, secretarii, consilierii, funcționarii primesc spor de 15% din salariu pentru că viața le-ar fi pusă în pericol la locul de muncă. E vorba de sume cuprinse între 1.000 și 2.300 de lei lunar.

Un secretar ajunge să ia, lunar, un spor de condiții vătămătoare de muncă de 2.300 de lei, un director ia 1.800 de lei, consilier – 1.400 lei, auditor – 1.200 lei.

Pensii 2024. Al 13-lea salariu, premiile şi sporurile influenţează majorările de anul viitor

Newsweek România a aflat sumele care s-au plătit angajaților într-un singur an (2021) în Ministerul Muncii și la instituțiile subordonate pentru aceste sporuri de condiții vătămătoare:

• Ministerul Muncii și Solidarității Sociale – 2.778.000 lei
• Casa Națională de Pensii Publice – 2,8 milioane lei.
• Inspecția Muncii: 963.527 lei
• Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă: 1.116.006 lei
• Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială: 947.224 lei.

Record la salarii şi sporuri între 2017 și 2020
Potrivit cifrelor oficiale, între 2017 și 2020 s-au acordat, în cadrul instituțiilor subordonate Ministerului Muncii și în aparatul de lucru, sporuri pentru condiții vătămătoare și confidențialitate, în valoare de 174.573.553 lei. Dintre acestea, peste 6,6 milioane s-au acordat în 2017, 8,7 milioane în anul 2018, 79 de milioane în anul 2019 și 80 de milioane în 2020.

În anul 2017, guvernarea PSD-Dragnea a decis să arunce în aer bugetul de stat, crescând sporurile pentru condiții vătămătoare de muncă oferite angajaților de la stat. Să ne înțelegem, majoritatea covârșitoare a celor care iau aceste sporuri care, teoretic, le-ar pune viața și sănătatea în pericol, muncesc la birou, din fața computerelor, în clădiri situate în centrul orașelor.

Că viața nu le este pusă în pericol reiese din faptul că niciun bugetar nu renunță să vină la muncă și, implicit, la aceste sporuri care se acordă, deja, de cinci ani. Newsweek a scris că, după intrarea în vigoare a legii salarizării din 2017, sporurile din instituțiile publice au crescut și de 600 de ori.

Salarii 2024. Ce bugetari rămân fără sporuri, cine primeşte retroactiv sporuri de 5.000 de lei
Marcel Ciolacu a încercat să taie sporurile pentru condiții de muncă, dar nu până la capăt. El a tăiat sporurile care sunt peste 1.500 lei pe lună. Problema este că 99% din sporuri sunt sub această limită.

Legea salarizării unitare. Sporuri şi compensare cu timp liber pentru bugetarii care lucrează în weekend

Legea salarizării unitare. Reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Unite din Poliţia Locală România afiliată la BNS, Eugen Tone şi Cosmin Alexandru Iordache, au participat la invitaţia ministrului Muncii, Simona Bucura – Oprescu, la consultările cu organizaţiile sindicale, legate de proiectul noii legi a salărizării în domeniul bugetar, privind domeniul de activitate “Administraţie publică locală”. Propunerile sindicatului au vuzat compensarea cu timp liber corespunzător sau cu plata unui spor, pentru munca prestată în zilele de sâmbete, duminici şi sărbători legale, precum şi menţinerea în plată a coeficienţilor stabiliţi de consiliile locale fără a fi diminuaţi atunci când creşte valoarea salariului minin pe economie, precum şi după aplicarea noii legi a salarizării.

Cine sunt românii care primesc lunar pensii de 5.000 de lei! Anunț de ultimă oră din partea Casei Naționale de Pensii

”Noul proiect, care este elaborat cu coordonarea Băncii Mondiale şi a Comisiei Europene, are ca principiu salarizarea în funcţie de anumite criterii ( studii, experienţă, complexitate, creativitate, ”diversitate, responsabilitate decizională, conducere, coordonare, supervizare, comunicare, condiţii de muncă, incompatibilităţi şi situaţii speciale). Salarizarea este stabilită de la nivelul 1 la maxim nivelul 12. Noua lege a salarizării pentru familia ocupaţională administraţie publică locală, conform propunerii Ministerului Muncii, se doreşte a stabili grile unice de salarizare pentru angajaţii din acest domeniu”, precizează sindicaliştii.

Legea salarizării unitare. Potrivit  Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Unite din Poliţia Locală România, în principiu legea va intra în vigoare cel mai devreme, după 1 ianuarie 2025, termenul din PNRR de adoptare a acesteia fiind sfărşitul anului 2024, după ce se va stabili forma finală în Parlament şi se doreşte a fi aplicată într-o singură etapă, pentru a nu mai creea problemele cauzate de vechea lege care trebuia aplicată etapizat în 5 ani.

”Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei a anunţat că susţine propunerea AMR, AOR, ACR şi UCJR privind aplicarea unor grile standard de salarizare pentru administraţia publică locală dar şi cu o componentă flexibilă”, spune sindicatul, precizânsd că a adus la cunoştinţă ministrului că în prezent sunt discriminări şi inechităţi în ceea ce priveşte actuala Lege 153/2017, în cadrul aceleaşi unităţi administrative sunt salarii diferite pentru aceeaşi funcţie din cadrul unor instituţii locale, precum şi că unii poliţişti locali beneficiează de indemnizaţie de hrană cu toate că în lege se stabilesc drepturi de hrană conform OG 26/1994, iar în unele localităţi nu beneficiează deloc.

Tichete educaţionale. Cine sunt copiii care vor beneficia de 500 de lei de la stat. Sprijinul e valabil în perioada 2023-2027

Principalele propuneri ale Federaţiei au fost ”compensarea cu timp liber corespunzător sau cu plata unui spor, pentru munca prestată în zilele de sâmbete, duminici şi sărbători legale de personalul poliţiei locale, acordarea obligatorie a drepturilor de hrană personalului poliţiei locale,  obligarea unităţilor administrativ-teritoriale de a efectua determinările privind desfăşurare activităţii în condiţii vătămătoare şi acordarea sporului aferent, precum şi menţinerea în plată a coeficienţilor stabiliţi de consiliile locale fără a fi diminuaţi atunci când creşte valoarea salariului minin pe economie, precum şi după aplicarea noii legi a salarizării”, se mai arată în comunicat.

Ministrul Simona Bucura-Oprescu a subliniat, încă o dată, că avem nevoie de o administrație eficientă, orientată către cetățean, iar, în acest sens, o lege a salarizării în sectorul bugetar care să stimuleze performanța reprezintă un obiectiv esențial.

Ministrul a arătat că se dorește o lege a salarizării bazată pe echitate. De asemenea, reprezentanții sindicatelor s-au arătat interesați să contribuie la elaborarea unei legislații care să aducă stabilitate și predictibilitate.

„Prin noua lege a salarizării ne dorim o reierarhizare care să aducă echitate, atât în interiorul familiilor ocupaționale, cât și pe verticală. Adică la muncă egală, plată egală. De asemenea, ne dorim să avem o formulă care să aducă performanță în sectorul bugetar printr-un sistem de salarizare compus dintr-o parte fixă și una variabilă”, a mai completat ministrul Simona Bucura-Oprescu.