DOCUMENT Consiliul Fiscal, despre riscurile bugetului pe 2025: veniturile previzionate şi împrumuturile la dobânzi mai mari

Consiliul Fiscal a analizat bugetul pe 2025. Construcția bugetară pentru anul 2025 este compatibilă cu un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB, scrie Consiliul Fiscal într-o analiză a bugetului pentru acest an, publicată sâmbătă. Este pentru prima oară când instituția dă „verde” planului financiar anual al Guvernului, avertizând însă că e nevoie de „o conduită bugetară responsabilă” care să prevină o retrogradare a riscului suveran al României la investment junk. Costurile la împrumuturile României sunt cele mai înalte între statele UE, adaugă Consiliul Fiscal.

Potrivit instituției conduse de Daniel Dăianu, o colectare mai bună a veniturilor fiscale, utilizarea oricăror economii ce rezultă în execuția bugetară pot face ca nivelul deficitului bugetar în execuție să se îndrepte către ținta de 7% din PIB, astfel încât să se asigure respectarea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar asumată de România în cadrul Planului Bugetar-Structural agreat cu CE.

Ministrul Finanţelor are şi veşti bune: „Nu vor fi creşteri de taxe şi impozite. Vom plăti pensiile la nivelul de anul trecut, nu vom creşte niciun salariu”

„Ținta de 7% deficit în 2025 este foarte ambițioasă și cere măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri. Este de reamintit că România are cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contribuții) din UE, cu excepția Irlandei. Ajustarea din 2025 este numai începutul corecției macroeconomice; măsuri vor trebuie adoptate și în anii următori. Corecția macroeconomică este obligatorie și pentru a diminua deficitul de cont curent, pentru a reduce presiunea pe moneda națională”, arată concluziile analizei Consiliului Fiscal..

Alte articole

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, susține că trebuie să reducem cheltuielile militare: „Să aloci mai multe resurse pentru apărare este o misiune aproape imposibilă”

Klaus Iohannis a semnat cel mai important decret pentru români. Legea privind pensiile, salariile şi investiţiile merge direct la Monitorul Oficial

Instituția spune că este „de salutat intenția Guvernului de a aloca pentru investiții cât mai multe resurse, din bani europeni și fonduri proprii – 7,8% din PIB în 2025”. „Aceste investiții trebuie să dezvolte infrastructura țării, să ajute tranziția energetică, să favorizeze dezvoltarea producției de bunuri și servicii exportabile și care pot înlocui importurile”.

Coroborarea informațiilor și datelor economice recente cu calculele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (PIB real, deflator PIB, inflație, coordonate ale pieței muncii) conduce la concluzia unei traiectorii plauzibile a acestor agregate pentru anul 2025, arată analiza citată.

În opinia specialiștilor din cadrul Consiliului fiscal, execuția bugetară a anului 2024 indică un deficit cash de 8,65% din PIB, depășind cu mult ținta stabilită în bugetul inițial. Grav este, spun experții, că mare parte din cheltuielile suplimentare sunt de natură permanentă, ceea ce complică corecția macroeconomică.

Măsurile de corecție bugetară adoptate reușesc să stopeze tendința de adâncire a deficitului și să-l îndrepte către o diminuare considerabilă.

Două sunt riscurile indicate de Consiliul Fiscal: „veniturile ipotetice” având drept sursă îmbunătățirea colectării de către ANAF în evaluarea sa și posibile cheltuieli mai mari cu dobânzile.

Guvernul, şedinţă specială pentru bugetul pe 2025 – Deficit de 7%, Administraţia Prezidenţială şi Parlamentul, pe austeritate. Serviciile primesc buget mai mare

CF vede venituri inferioare cu circa 9,7 mld. lei, reprezentând circa 0,5% din PIB, față de țintele asumate în proiectul de buget, iar pe partea de cheltuieli bugetare, identifică un necesar suplimentar de alocări la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii și cu dobânzile în cuantum de cel puțin 4,5 mld. lei, reprezentând circa 0,2% din PIB. Totodată, există riscuri suplimentare cu privire la încadrarea în nivelurile proiectate pentru cheltuielile de personal și cele de asistență socială, atrag atenția experții