Documente care dovedesc implicarea serviciilor în justiţie şi colaborarea SRI-DNA

Unul din facsimile provine dintr-un dosar în care un avocat a formulat o sesizare la Inspecţia Juridică a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cu privire la imixtiunile Serviciului Român de Informaţii (SRI) în dosarul clientului său.

FOTO: evz.ro

În motivarea respingerii sesizării, magistratul s-a referit la baza în care SRI a fost împuternicit cu atribuţiuni în domeniul cercetării penale, respectiv: “folosirea sprijinului Serviciului Român de Informaţii s-a realizat în conformitate cu dispoziţiile art. 1, art. 3 lit. f) din Legea securităţii naţionale nr. 51/1991, având în vedere şi Hotărârea nr. 17/28.02.2005 a Consiliului Superior de apărare a Ţării, care a integrat problema corupţiei şi combaterea ei în structura strategiei de securitate naţională, ca factor de risc, respective de securitate naţională”.

Magistratul îşi fundamentează decizia pe invocarea existenţei unui act secret, emis de o entitate fără capacitate de legiferare.

Potrivit documentului reprodus în cel de-al doilea facsimil, în cursul anului 2015, DNA a emis o adresă către Serviciul Tehnic al instituţiei, serviciu care efectuează în principal activităţi criminalistice, activităţi de fixare, prin mijloace audio şi video, a actelor procedurale, asigură punerea în executare, inclusiv prin serviciile şi structurile specializate, a autorizaţiilor de interceptare şi înregistrare a convorbirilor, comunicărilor şi imaginilor etc.

FOTO: evz.ro

În această adresă, procurorul-şef DNA, pentru care a semnat adjunctul, procurorul Marius Iacob, le aduce la cunoştinţă celor de la Serviciul Tehnic că “în interesul cercetărilor penale care se efectuează “ şi conform cu încheierea de şedinţă dată în acel dosar, urmează să procedeze la “punerea în executare a măsurii dispuse”. Adică, potrivit sursei citate, să se treacă la interceptări, supravegheri, urmăriri, filmări, la activităţi din atribuţiunile acestei Serviciu Tehnic. Acelaşi document le indică celor de la Serviciul Tehnic că există şi un “beneficiar secundar”, respectiv unităţile militare UM 0127 Bucureşti şi UM 0764 Constanţa, indicativele celor două desemnând unităţile SRI Bucureşti şi SRI Constanţa. Astfel, după ce ofiţerii de poliţie judiciară şi-ar fi încheiat activităţile dispuse, respectiv de interceptări, supravegheri, urmăriri, filmări, rezultatele acestor activităţi urma să fie înaintat nu doar beneficiarului principal, adică procurorului de caz, ci şi unui “beneficiar secundar”, respectiv două unităţí SRI.

Potrivit EVZ, protocoalele din 2009 au fost semnate de şeful Ministerului Public, respectiv procurorul general de atunci care era Laura Codruţa Kovesi şi de către Florian Coldea, ca prim-adjunct, al directorului SRI, cu rang de secretar de stat, directorul SRI de atunci, George Maior, evitând să semneze documentele. Acestea ar fi prevăzut echipe mixte în activitatea de comunicare informative şi a cooperării în cazuri comune.

DNA a precizat, într-un comunicat transmis vineri, 27 ianuarie, că „nu există şi nu a existat nici un protocol de colaborare SRI-DNA şi nici protocol secret Coldea/Kovesi. Nu au existat echipe mixte SRI-procurori ori întâlniri între procurori şi ofiţerii de informaţii în case conspirative. Dosarele penale sunt instrumentate strict prin raportare la Codul penal, Codul de procedură penal şi Legea 78/2000″.

Pe de altă parte, în şedinta Consiliului Superior al Magistraturii din 18 ianuarie, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat că a existat un protocol privind echipe operative între Ministerul Public şi serviciile de informaţii.

Poliţiştii cer MAI verificarea protocoalelor de colaborare cu DNA, SRI, ANI și PÎCCJ

Sindicatul Național al Agenților de Poliție din România (SNAPR) solicită ministrului de Interne, Carmen Dan, să dispună măsurile necesare pentru verificarea bazei legale în care au fost încheiate de către Ministerul Afacerilor Interne (MAI) protocoalele de colaborare cu principalele instituții ale statului, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Român de Informații, Agenția Națională de Integritate etc., dar și actualitatea acestora.

‘În contextul evenimentelor sociale și a stării tensionate ce se desfășoară în această perioadă la nivelul întregii țări, care au dus la indignarea unei părți importante a societății civile și chiar la mișcări de stradă, considerăm că este necesară clarificarea unor aspecte de interes național. Doamnă ministru, vă solicităm să dispuneți măsurile necesare pentru verificarea protocoalelor de colaborare încheiate de Ministerul Afacerilor Interne și principalele instituții ale statului, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Român de Informații, Agenția Națională de Integritate etc.’, a declarat președintele SNAPR, Adrian-Ioan Diugu.

În opinia liderului de sindicat, în primul rând trebuie verificată baza legală în care au fost încheiate aceste protocoale, când și cine le-a semnat, dacă au fost urmărite interese politice, personale sau de grup și, nu în ultimul rând, dacă mai sunt de actualitate.

În plus, acesta reclamă „efectele’ acestor protocoale cu care se confruntă polițiștii și polițiștii de frontieră și avertizează că sindicatul nu va fi de acord cu ‘amestecul altora în problemele poliției și cu subordonarea polițistului român în relațiile cu reprezentanții altor instituții’.

‘Poate vă veți întreba care este motivația care a condus la interesul organizației noastre privind ‘colaborarea’ cu aceste instituții și de aceea vă transmitem faptul că membrii noștri, polițiști sau polițiști de frontieră, ne-au semnalat multe cazuri în care s-au confruntat cu ‘efectele’ acestor protocoale. Înțelegem necesitatea existenței unor acte care să prevadă condițiile de colaborare dintre Poliția Română și celelalte instituții implicate în actul de justiție sau pentru apărarea țării, precum și nevoia de informații. Cu toate acestea, nu suntem și nu vom fi de acord cu amestecul altora în problemele poliției, cu subordonarea polițistului român în relațiile cu reprezentanții altor instituții sau cu abuzuri pe care unii le comit, invocând ‘protocolul”, a adăugat Adrian-Ioan Diugu.