Doina Cornea a murit. „Aşa cum a venit a şi plecat – în luna mai”

Leontin Iuhas a declarat pentru News.ro că Doina Cornea a murit vineri dimineaţă, în locuinţa sa din Cluj-Napoca.

„După o viaţă plină de încercări a pornit spre marea Încercare. A pornit spre o lume mai bună, a păşit pe un tărâm lipsit de ură şi răutăţi. Dumnezeu să o ţină aproape de El! Atunci când voi şti voi anunţa programul de înmormântare. Toţi aceia care au iubit-o, şi doar aceia, sunt bineveniţi. Va fi o slujbă de Înviere, şi nu o tribună politică, arată Leontin Iuhas”, într-o declaraţie pentru News.ro.

Doina Cornea a murit. Fosta disidentă a regimului comunist avea 89 de ani

Doina Cornea s-a născut în 30 mai 1929 în Braşov. Ea a fost publicist, traducător, profesor. 

În perioada regimului comunist, a difuzat numeroase texte şi proteste prin radio „Europa Liberă”, făcând astfel cunoscută opiniei publice internaţionale adevărata situaţie din România.

Doina Cornea a fost asistent universitar la catedra de limba franceză a Facultăţii de Filologie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

În 1980, a realizat primul „samizdat” (volum fabricat manual, distribuit prin reţele de prieteni), „Încercarea labirintului”, urmat de alte patru traduceri-samizdat (din limba franceză), cărora le-a scris note şi prefeţe. În perioada 1982 – 1989, Doina Cornea a difuzat 31 de texte şi proteste prin radio „Europa Liberă”. În 1983, ea a fost concediată de la universitate şi supusă unor anchete, interogatorii, bătăi. 

Împreună cu fiul ei, Leontin Iuhas, a răspândit 160 de manifeste de solidaritate cu muncitorii din Braşov care au protestat la 15 noiembrie 1987, ambii fiind arestaţi pentru cinci săptămâni, în noiembrie-decembrie 1987.

În septembrie 1988, printr-o scrisoare deschisă adresată Papei Ioan Paul al II-lea, scrisoare difuzată de Radio Europa Liberă, Doina Cornea a solicitat împreună cu alţi cinci intelectuali clujeni scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma din ilegalitate.

Apoi, ea a fost urmărită permanent până la 21 decembrie 1989. 

După 22 decembrie 1989, a fost cooptată în Consiliul Frontului Salvării Naţionale, organism din care şi-a dat demisia la 23 ianuarie 1990, din cauza transformării FSN în partid politic. 

A fondat Forumul Democrat Antitotalitar din România (6 august 1990, la Cluj), ca o primă mişcare de unificare a opoziţiei democrate, din care s-a format mai târziu Convenţia Democrată din România (CDR). A fost membru fondator al Grupului pentru Dialog Social, al Alianţei Civice şi al Fundaţiei Culturale Memoria.