Ambii primari au spus că au fost subiectul unor atacuri, în campaniile electorale, pornind de la naţionalitatea lor.
Fritz, care trăieşte în Timişoara din 2003, este convins că acestea vor continua, dar spune că se concentrează pe dorinţa majorităţii, de a avea rezultate concrete. „Uneori ai nevoie de un duşman pentru a-ţi acoperi propriile păcate. Mă aştept ca atacurile să continue. Eu voi lua în serios îngrijorările legitime – dacă mă voi lăsa atras în sistem sau… Primăria Timişoara este cunoscută ca fiind o instituţie dificilă şi oamenii aşteaptă rezultate concrete şi nu sunt interesaţi de ce am mâncat eu în copilărie”.
„Nu sunt un prinţ pe cal alb venit din Germania. Am o echipă mare, din care fac parte mulţi români. Avem o perspectivă sănătoasă asupra lucrurilor”, a adăugat el.
Fritz a mărturisit că nu a urmărit îndeaproape declaraţile apărute în spaţiul public despre el. A aflat ulterior ce a fost spus. „Timişoara are şi o cultură germană. Nu trebuie să supraestimăm impactul etniei mele asupra alegerilor. Diferenţele nu trebuie să ne despartă, ci să ne unească. Timişoara a fost mereu oraş european, chiar şi înainte să existe Uniunea Europeană. Aşteptarea, legitimă, este acum ca noi să reuşim să transformăm această afirmaţie în concret. O să deschidem Timişoara şi mai mult spre Europa”.
„Cât timp «etnicizăm» în politică, este greu să obţii votul majorităţii. Avem nevoie de politicieni care au explicit dorinţa de a reprezenta majoritatea diversă”, a mai spus el.
De cealaltă parte, Ursu, care este primar în Gorlitz din 2019, a declarat: „Cred că oamenii acţionează asemănător când vine vorba despre cineva care provine dintr-un mediu neaşteptat şi candidează neaşteptat. Am trăit chestiuni asemănătoare aici. Majoritatea populaţiei se îndreaptă însă în altă direcţie. Este vorba despre generaţia tânără, mai pragmatică, inclusiv din punct de vedere economic. Aceasta îşi doreşte oameni politici care acţionează diferit”.
El a adăugat că „interesul unui primar este de a obţine cât mai mult impozit de la cetăţeni pentru a putea face lucruri pentru cetăţeni”.
Cât priveşte comunitatea, ei sunt de părere că oamenii pot fi aduşi laolaltă odată cu organizarea de spaţii comune, care să se adreseze simultan mai multor segmente sociale şi etnice.
„Spaţiul public trebuie să fie pentru toată lumea. E important să dezvolţi spaţii comune”, a afirmat Fritz. „Dacă e să vorbim despre contextul în care ne aflăm, despre pandemie, este cu atât mai important să continuăm să oferim un spaţiu în care să ne putem întâlni, desigur, respectând măsurile de siguranţă”.
Timişoara, care va fi Capitală Europeană a Culturii peste trei ani, după ce evenimentele programate pentru 2021 au fost anulate din cauza pandemiei, este, în viziunea lui Fritz, „un loc unde economia va creşte”, în care tot mai mulţi tineri vor deveni antreprenori, dar şi cu investitori străini.
„Cultura în sine joacă un rol important în dezvoltarea unui oraş şi în coagularea comunităţii. Trebuie să ne reconectăm la moştenirea noastră istorică şi trebuie să facem vizibil drumul Timişoarei prin istorie, să facem vizibila contribuţia minorităţilor la istoria oraşului. Pentru că asta ne dă identitate şi o anumită profunzime. Şi trebuie să conectăm această moştenire la viitor. În următorii ani vom vedea spaţii noi de cultură, vom atrage artişti şi oameni de cultură de pe continent. Sunt sigur că în 2023 toată Europa o să vină la Timişoara ca să se inspire din experienţa noastră”, a conchis Fritz.