Donald Trump ameninţă cu ieşirea SUA din NATO dacă aliaţii nu „îşi plătesc facturile”

Donald Trump a afirmat că ar lua ‘absolut’ în considerare posibilitatea ieşirii Statelor Unite din NATO dacă aliaţii nu ‘îşi plătesc facturile’, transmit EFE şi AFP, citând un interviu acordat de preşedintele ales al SUA postului NBC, din care au fost difuzate duminică fragmente.

‘Dacă îşi plătesc facturile şi dacă consider că ne tratează corect, răspunsul este: ”absolut’, aş rămâne în NATO”’, a declarat Trump, înainte de a răspunde ‘absolut’ la întrebarea dacă, în caz contrar, ar lua în considerare ieşirea din Alianţă.

În acelaşi interviu, înregistrat înaintea întâlnirii sale de la Paris cu preşedintele Volodimir Zelenski, Donald Trump a spus că Ucraina trebuie să se aştepte ‘probabil’ la mai puţin ajutor din partea Statelor Unite după revenirea sa la Casa Albă.

Ministerul de Interne german, mesaj pentru România înainte de turul al doilea al alegerilor: „Putin vrea să ne dezbine și să submineze unitatea în cadrul UE și NATO”

Alte articole

VIDEO Donald Trump a fost condamnat penal în dosarul „Stormy Daniels”. Scapă de închisoare, însă fapta rămâne în cazier

15.000 de trupe NATO vor fi desfășurate în România, în prima jumătate a lui 2025. Vor lua parte la exercițiile Dacia 25 și Dacian Spring 25

‘Da, probabil, bineînţeles’, a răspuns viitorul preşedinte american la întrebarea NBC dacă Ucraina trebuie să se pregătească pentru o diminuare a ajutorului american după 20 ianuarie. Trump a reiterat apoi că încearcă să pună capăt conflictului cu Rusia.

Referitor la imigranţi, el a spus că va încerca să îi expulzeze pe toţi cei fără statut legal în SUA.

‘Cred că trebuie să o facem şi este greu, este un lucru foarte complicat de făcut’, a răspuns Trump, întrebat fiind dacă proiectul său este într-adevăr expulzarea, în viitorii patru ani de mandat, a tuturor celor aflaţi ilegali în Statele Unite.

Zelenski anunţă că vrea o ”pace durabilă” după întâlnirea sa cu Trump

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski dă asigurări duminică că vrea o ”pace durabilă” în Ucraina, la o zi după o întâlnire, la Paris, cu preşedintele ales american Donald Trump, care a cerut un ”armistiţiu imediat” şi negocieri care să pună capăt războiului cu Rusia, relatează AFP.

Scandalul alegerilor anulate ia amploare. Fostul ambasador al SUA, Zuckerman: Guvernul României trebuie să invoce articolul patru din NATO. Există documente care nu au fost încă declasificate

Zelenski s-a opus în mod categoric – mult timp – oricăror concesii în faţa lui Vladimir Putin, însă şi-a ”îndulcit” această poziţie în ultimele luni, în urma dificultăţilor armatei ucrainene pe front şi din cauza unor temeri a unei scăderi a ajutorului din Occident.

El a emis ideea că Ucraina renunţă temprar să recucerească teritoriile controlate de către Rusia – aproape o cincime din ţară -, în schimbul unor garanţii de securitate din partea NATO şi unor livrări de armament din Occident.

”Am scpus că avem nevoie de o pace dreaptă şi durabilă, o pace pe care ruşii să nu o poată distruge în câţiva ani, aşa cum au făcut-o în multe rânduri în trecut”, anunţă  Zelenski, evocându-şi întâlnirea la Paris cu Trump şi Macron.

”Atunci când vorbim despre o pace efectivă cu Rusia, trebuie înainte de toate să vorbim despre garanţii de pace efective”, adaugă el, cerându-le aliaţilor ”să garanteze fiabilitatea păcii şi să nu închidă ochii asupra ocupaţiei”  teritoriilor ucrainene.

Scandalul alegerilor anulate ia amploare. Fostul ambasador al SUA, Zuckerman: Guvernul României trebuie să invoce articolul patru din NATO. Există documente care nu au fost încă declasificate

Kremlinul îl acuză, la rândul său, pe Zelenski de faptul că ”refuză în continuare să negocieze”, subliniind că preşedintele ucrainean a interzis prin decret, în octombrie 2022, toate negocierile cu Vladimir Putin.

El îi cere lui Zelenski să ţină cont de ”realităţile de pe teren”, unde forţele ruseşti avansează pe frontul de est de la începutul anului, în pofida unei incursiuni ucrainene pe teritoriul rus în această vară.

Rusia cere ca Ucraina să-i cedeze patru regiuni în estul şi sudul ţării, pe care le ocupă parţial, în afară de Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, şi să renunţe la aderarea la NATO, condiţii respinse ca inacceptabile de către Kiev.

Zelenski a dezvăluit duminică amploarea pierderilor – oficiale – suferite de către armata ucraineană începând din 2022 – 43.000 de morţi şi 370.000 de răniţi.