Într-o declarație oficială, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, a subliniat că administrația Biden intenționează să își folosească întreg mandatul pentru a lua decizii strategice.
„Vom folosi fiecare zi a mandatului nostru pentru a urmări interesele politice care credem că sunt în interesul poporului american. Dacă viitoarea administrație dorește să adopte un punct de vedere diferit, acesta este, desigur, dreptul lor”, a declarat acesta, potrivit sursei citate.
Referitor la tranziția către administrația Trump, Miller a adăugat: „Există un președinte la un moment dat. Când următorul președinte își va prelua funcția, va putea lua propriile decizii”.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a evitat să comenteze direct, afirmând însă că „rachetele vor vorbi de la sine”.
Donald Trump Jr., fiul președintelui ales, a condamnat ferm decizia, acuzând administrația Biden de escaladare.
„Complexul militar-industrial pare să vrea să se asigure că declanșează cel de-al Treilea Război Mondial înainte ca tatăl meu să aibă șansa de a crea pace și de a salva vieți”, a scris acesta pe platforma X.
La rândul său, reprezentanta republicană Marjorie Taylor Greene a declarat că poporul american a transmis un mesaj clar împotriva implicării în războaie externe.
„Vrem să ne rezolvăm propriile probleme, nu să finanțăm sau să luptăm în războaie străine”, a comentat aceasta.
Fostul ambasador al SUA la OSCE, James Gilmore, deși critic al abordării lente a administrației Biden, a susținut că oferirea acestei capacități Ucrainei este necesară pentru a contracara agresiunile rusești.
„Decizia ne este impusă de Putin. Nu putem să-l lăsăm să meargă mai departe și să cucerească Ucraina”, a spus Gilmore pentru BBC.
Decizia Casei Albe ar putea avea implicații majore pentru viitorul războiului. Institutul pentru Studiul Războiului a identificat 225 de ținte militare rusești care ar putea fi atacate de Ucraina cu noile rachete ATACMS.
Kurt Volker, fost trimis special al SUA în Ucraina, a declarat că această mișcare va forța Rusia să fie mai precaută.
„Decizia va permite Ucrainei să atace aerodromuri, depozite de muniție și alte instalații critice ale Rusiei”, a spus oficialul.
Kremlinul a reacționat prompt, acuzând SUA de „adăugare de gaz pe foc” și avertizând cu posibile represalii. Totuși, amenințările nucleare repetate ale președintelui Vladimir Putin sunt privite cu scepticism, dată fiind doctrina distrugerii reciproce din timpul Războiului Rece.
Decizia vine pe fondul recentelor atacuri rusești asupra Ucrainei, inclusiv bombardamentul din Odesa, care a ucis 10 persoane și a rănit alte 55. În plus, desfășurarea de trupe nord-coreene de către Rusia a fost văzută ca o escaladare periculoasă.
Oficialii americani consideră că această schimbare de strategie transmite un mesaj clar atât Moscovei, cât și aliaților occidentali despre angajamentul SUA în sprijinirea Ucrainei.