Cei 28 de şefi de stat şi de guverne din UE se reunesc miercuri la Salzburg, în Austria, pentru a discuta despre faza finală a negocierilor cu privire la divorţ şi anume despre ”posibilitatea de a convoca alt Consiliu European în noiembrie”, scrie Donald Tusk, amintind că divorţul este necesar să fie finalizat la timp, pentru ca Regatul Unit să poată părăsi UE aşa cum s-a prevăzut, în martie 2019.
În această reuniune de la Salzburg, de două zile, ”vreau să trecem în revistă progresele în aceste negocieri şi să abordăm etapa următoare, cu trei obiective în minte”, subliniază preşedintele Consiliului European, instanţa care reprezintă cele 28 de state membre ale Uniunii, potrivit news.ro.
Este vorba mai întâi despre ajungerea la ”o versiune comună” a Celor 27 asupra a ceea ce va constitui baza viitoarei relaţii comerciale a blocului european cu regatul, precizează el. Apoi, în cadrul reuniunii va fi abordată problema fazei finale a negocierilor, continuă el, sugerând posibilitatea acestui summit extraordinar în noiembrie. În fine, al treilea punct, se arată în continuare în scrisoare, constă în ”reconfirmarea necesităţii” unui dispozitiv juridic care să permită să se evite să nu reapară o ”frontieră dură” între cele două Irlande.
Problema frontierei irlandeze şi eventualitatea subiacentă a unei reimpuneri a controalelor vamale rămâne un punct de blocare a negocierilor. ”Din nefericire, scenariul unui «no deal» (absenţa unui acord) este încă de luat în calcul. Dar, dacă acţionăm cu responsabilitate, putem să evităm catastrofa”, avertizează Donald Tusk, potrivit news.ro.
Pe de altă parte, cancelarul austriac Sebastian Kurz a anunţat organizarea unui summit UE-Africa în decembrie, iar preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut o consolidare a expluzărilor migranţilor ilegali. ”Vom organiza un summit Europa-Africa în decembrie, sperăm la susţinerea Franţei. Vrem să ne concentrăm asupra dezvoltării economice a Africii”, a anunţat cancelarul care a fost primit luni de şeful statului francez la Palatul Elysée.
Austria, care a preluat în iulie, timp de o umătate de an, preşedinţia rotativă a UE, va găzdui un summit european la Salzburg, pe 20 decembrie. Kurz, în vârstă de 32 de ani, susţinător al unei linii dure contra migraţiei, a obţinut cu această temă victoria în alegerile legislative din octombrie 2017 şi conduce un Guvern din care face parte extrema dreaptă, potrivit news.ro
Într-o declaraţie de presă, la sosirea la Paris, liderul austriac a anunţat că susţine propunerea preşedintelui Comisiei Europene (CE) Jean Claude-Juncker de consolidare a Frontex – agenţia europeană de protecţie a frontierelor – cu 10.000 de grăniceri, încă din 2020. El a apreciat, de asemenea, că ţările europene prin care intră prima oară migranţi au nevoie de solidaritatea europeană, dar ar trebui să accepte în schimb ajutorul european în gestionarea celor sosiţi.
Emmanuel Macron şi-a exprimat dorinţa, ”respectându-ne valorile”, ”unui mai bun control al sosirilor, prin consolidarea Frontex şi unui mai bun dialog cu ţările de origine şi de tranzit”. Însă el a apreciat totodată că este necesară ”o politică de expulzarev a celor prinşi în neregulă şi care nu au vocaţia să obţină azil”. El se alătură astfel priotirăţii Vienei a ”luptei contra imigraţiei ilegale prin securizarea frontierelor externe”.
Summitul european din iunie a pus în lumină disensiunile între ţările europene pe tema politicii migraţiei, potrivit news.ro.
Austria Guvernului Kurz, care a deschis un şantier al scăderii ajutorării refugiaşilor, face parte din tabăra mai ostilă imigranţilor, alături de Italia, Ungaria sau aripa dreaptă a coaliţiei cancelarului Angela Merkel.
Pe de altă parte, premierul britanic Theresa May a averrizat – cu câteva luni înainte de Brexit – că va fi planul său sau nimic, adresându-se partidului său împărţit şi mediului economic îngrijorat de noi previziuni ale Fondului Monetar Internaţional (FMI). May propune prin planul ”de la Chequers” o menţinere a relaţiei economice strânse cu UE după divorţ, prevăzut pe 28 martie 2019, prin intermediul înfiinţării unei zone de liber-schimb destinate bunurilor industriale şi produselor agricole. În schimb, se va pune capăt libertăţii circulaţiei cetăţenilor europeni şi controlului Curţii de Justiţie a UE (CJUE).
Acest proiect este combătut în interiorul Partidului său Conservator încă de când a fost anunţat, în iulie, de către susţinătorii unei rupturi clare cu Bruxellesul, şi care a provocat până acum scepticismul liderilor europeni. Această eventualitate îngrijorează mediul de afaceri şi ar avea costuri ”importante” pentru economia britanică, a avertizat directoarea generală a FMI Christine Lagarde, venită să-şi prezinte la Londra ultimul raport cu privire la Regatul Unit, potrivit news.ro.
Luni, cancelarul austriac Sebastian Kurz a declarat la Paris, înaintea summitului de la Salzburg, că ”toată lumea este de acord să facă totul pentru a evita un Brexit dur”, adică fără acord.
Ambele părţi afirmă că speră să ajungă la un acord la summitul din 18-19 octombrie, la Bruxelles, sau cel mai târziu la începutul lui noiembrie.
În cazul unui acord, acesta este necesar să fie aprobat de Parlametul britanic, în care May dispune doar de o majoritate foarte fragilă, dar şi de către parlamentele celor 27 de state membre UE şi de către Parlamentul European (PE), potrivit news.ro.
Partidul Laburist, principalul partid britanic de opoziţie, a avertizat deja că va vota împotriva oricărui acord care va avea la bază planul propus de Theresa May.