Dorel Săndesc, vicepreşedintele Societăţii Române de ATI, atrage atenţia că situaţia în secţiile ATI e serioasă şi că anul acesta nu au primit încă niciun ban din programele care le asigurau finanțare și funcționează cu stocurile, care sunt pe sfârșite, și cu banii insuficienți de la CNAS.
„Suntem deja de o perioadă în valul al treilea. Noi am atras atenția de la începutul anului, inclusiv prin adrese oficiale, că situația în secțiile ATI e serioasă și nu merită să ne bazăm pe cifrele din raportările cazurilor pozitive, influențate de numărul de teste. Realitatea indubitabilă este cea de la ATI, unde numărul de cazuri critice confirmate a rămas tot timpul mare.
Cîțu spune că unii manageri de spitale au decis să reducă numărul de paturi ATI și a cerut verificări în fiecare spital. Primim o chemare la luptă, noi cei care tot în luptă am fost, dar avem nevoie de soluții concrete. Ni se spune să creștem numărul de paturi, să asigurăm servicii pentru acele paturi, dar nu se discută țintit despre soluțiile pe care noi le-am propus.
Prima este finanțarea funcționării serviciilor ATI, pâinea cea de toate zilele. Fondurile necesare îngrijirii pacienților sunt prevăzute într-un program pe care noi, Societatea Româna de ATI (SRATI) și Comisia ATI, l-am impus la nivelul Ministerului Sănătății (MS) din 2013.
În trecut a fost asigurat un nivel acceptabil pentru acest program. Anul acesta o finanțare adecvată ar însemna un buget mai mare. De ce e absolut logic. SRATI a promovat o serie de programe de modernizare rapidă pentru a fi capabili să facem față pendemiei. Dotările din secțiile ATI au fost dublate, comparativ cu momentul zero al debutului crizei, atunci când noi am făcut auditul și am arătat că din cele 4.175 de paturi ATI din structura spitalelor publice, doar 1.300 aveau ventilatoare mecanice.
La finalul lui 2020, numărul lor a urcat la 2.596, deci o dublare. Iar prin programele în derulare numărul va ajunge la 3.000. Și au intrat în țară doar echipamente de cea mai înaltă calitate. Această dublare este principalul motiv pentru care nu am fost până acum copleșiți.
Cum ar fi arătat România cu 1.300 de ventilatoare? Nu ne ajungeau nici măcar pentru zona Covid, ce să mai vorbim de restul?
Dacă ai dublat echipamentele, fondurile necesare pentru funcționarea lor trebuie să crească. Această necesitate a fost arătată și de specialiști din Ministerul Sănătății (MS), care au făcut propuneri de buget, dar și de SRATI și Comisia ATI. Am trimis propunerile documentate la Guvern, MS, Președinție, Parlament.
Până acum, nu am primit nici măcar confirmarea bugetului alocat, iar semnalele nu sunt pozitive. Mai degrabă am constatat o rezervă a MS că vor putea să asigure măcar bugetul de anul trecut.
A doua soluție se referă la resursa umană. Spitalele care țin de MS au blocate posturile pe perioadă nedeterminată. Personalul medical preferă să se ducă la spitale care țin de autoritățile locale și care, spre deosebire de aceste spitale mari, au dat drumul la concursuri.
Dacă măsurile nu se aprobă, totul sună ipocrit, ca o chemare la luptă cu muniția tăiată”, a declarat vicepreşedintele Societăţii Române de ATI, potrivit spotmedia.ro.
„Pare că mai mulți oameni tineri fac forme severe. Credeam că ele sunt apanajul persoanelor cu vârste înaintate și cu comorbidități. Boala aceasta funcționează după mecanismul ruletei rusești, dacă glonțul e pe țeavă când te-a nimerit boala, poți să fii și atlet de performanță că te răpune.
Dar avem soluții de răspuns. Important e să ne păstrăm sângele rece și să le păcălim. Nădăjduiesc că această încercare să fie ultimul val de solicitare pe spitale.
Și după ce vom reuși să vaccinăm suficient, mai ales persoane în vârstă și vulnerabile, presiunea pe sistemul sanitar, principala problemă a acestei patologii, va slăbi”, a mai precizat vicepreşedintele Societăţii Române de ATI.
Citeşte şi Dorel Săndesc: ”România a reușit să facă față cât de cât pandemiei COVID”
În ceea ce priveşte vaccinul produs de AstraZeneca, vicepreşedintele Societăţii Române de ATI spune că trebuie aşteptată analiza Agenţiei Europene.
„Trebuie așteptată cu calm analiza Agenției Europene. Din mesajele lor înțeleg că nu există argumente atât de puternice încât să considerăm că există o corelație semnificativă între utilizarea vaccinului și complicațiile tromboembolice.
Am văzut analize care arată că incidența acestor complicații pe acel grup de populație ca structură demografică, vârstă, sex, este absolut comparabilă cu grupuri care nu s-au vaccinat cu AstraZeneca sau nu s-au vaccinat deloc. Iar incidența acestor complicații este cu mult mai mică în comparație cu grupul de femei care iau anticoncepționale. Există, cred, premisele ca în urma analizei vaccinul să își păstreze indicația.
Dar aceste lucruri nu sunt surprinzătoare în istoria campaniilor de vaccinare.
Vaccinul antipoliomielitic, cu un impact uriaș, a fost suspendat o vreme pentru că s-a întâmplat un accident imposibil la vaccinurile moderne: virusul viu nu a fost suficient de atenuat și a provocat boala. Au oprit, au analizat, au găsit cauza, au corectat tehnologia de atenuare și campania a fost reluată. Nu cred că trebuie să fim atât de speriați. Și chiar dacă vaccinul va fi definitiv suspendat, nu cred că asta justifică o rezervă față de vaccinarea per se. Avem alternative.
Doar cei legați la ochi, orbi, cei lipsiți de capacitate de înțelegere nu văd beneficiile vaccinării. Noi, medicii, ne-am vaccinat în procent uriaș, nu total, pentru că și aici există oameni și oameni. Iar vaccinarea a dus la prăbușirea numărului de cazuri în rândul medicilor. Ar fi util să ne gândim ce a făcut poporul cel mai antrenat în lupta pentru supraviețuire – Israel”, a mai spus medicul, potrivit surse citate.