„Aşa cum am văzut, în fundamentarea construcţiei juridice ce a stat la baza învinuirilor formulate în cauză de către Secţia Parchetelor Militare (SPM) s-au invocat fie stări de fapt necorespunzătoare adevărului materializat probator, fie stări de fapt cărora li s-au conferit interpretări cu încărcătură subiectivă evidentă, respectiv:
Secţia Parchetelor Militare: „Din actele de urmărire penală efectuate în cauză rezultă că, în intervalul orar 20:30 – 22:00, au existat doar incidente izolate între un număr mic de participanţi la protest şi forţele de ordine, iar situaţia concretă din Piaţa Victoriei nu justifica o intervenţie în forţă” – se arată în ordonanţa obţinută de MEDIAFAX.
Filmările din dosar confirmă constatările efectuate la faţa locului de procurorul militar de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti şi infirmă aprecierile exprimate de Secţia Parchetelor Militare „în susţinerea construcţiei juridice ce avea să fundamenteze formularea învinuirilor în cauză”.
Potrivit DIICOT, unii protestatari au fost violenţi, dând de înţeles că sunt vinovaţi pentru cele petrecute. Procurorii subliniază că Jandarmeria chiar a promovat pe Facebook, înainte de protest, mesaje prin care încurajau un protest paşnic.
„Apelurile/mesajele (…) par să fi fost ignorate cu desăvârşire de o bună parte dintre participanţii la adunarea publică de protest”.
Procurorii mai precizează că afirmaţiile potrivit cărora evacuarea Pieţei a fost efectuată cu „încălcarea atribuţiilor de serviciu” este neîntemeiată.
„Şi pentru că în mod repetat, copiii au fost invocaţi ca factori de potenţare subiectivă a victimizării persoanelor evacuate din piaţă, în cauză reţinem că niciun copil nu a fost victimă a vreunui act de violenţă şi nu a suferit vreo vătămare certificată medical sau medico-legal ca urmare a intervenţiei în forţă a jandarmilor”, mai punctează ordonanţa.
Procurorii DIICOT au clasat parţial dosarul în cazul violenţelor produse la protestul diasporei din Piaţa Victoriei din 10 august 2018. Nu sunt probe din care să reiasă că a fost vorba despre o tentativă de lovitură de stat, așa cum susținea Jandarmeria Română în plângerea depusă la Parchet, dar nici că ar fi fost pregătită, din timp, reprimarea protestului, așa cum au susținut o parte dintre participanți, care au făcut și plângeri penale. În consecinţă, şefii Jandarmeriei de la acea vreme au fost scoşi de sub urmărire penală.
Dosarul a fost anchetat inițial de procurorii militari. Au avut aproape o mie de plângeri de la protestatari şi jandarmi şi au audiat peste 1.600 de oameni. Patru oficiali au fost puşi sub acuzare.