Dosar penal privind declaraţiile lui Traian Băsescu că nu a colaborat cu Securitatea

Procurorii Parchetului General au dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în declaraţii în cazul dosarul penal privind declaraţiile lui Traian Băsescu că nu a colaborat cu Securitatea comunistă.

Dosarul a fost deschis în urma unei plângeri formulate de Grupul de Investigaţii Politice (GIP) în iulie 2020, care a reclamat că Traian Băsescu a declarat pe propria răspundere că nu a colaborat cu Securitatea când a candidat la alegerile prezidenţiale din 2004 şi 2009, alegerile parlamentare din 2016 şi alegerile europarlamentare din 2019, notează Agerpres.

Citeşte şi: Traian Băsescu a plâns în direct când a auzit cântecul lui Fuego: Basarabia e ţara mea

Pe 20 septembrie, Curtea de Apel Bucureşti a decis că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă, fiind admisă în acest sens o acţiune în instanţă introdusă de CNSAS. Hotărârea instanţei nu este însă definitivă.

Alte articole

Alegeri prezidenţiale 2024. Candidaţii, verificaţi de CNSAS dacă au colaborat cu Securitatea pentru a evita un alt caz „Petrov”

CNSAS a publicat numărul românilor urmăriţi în anii 80 de Securitate. Peste 250.000 de dosare, din care 50.000 care presupuneau ascultarea telefoanelor şi chiar filaj

Citeşte şi: Curtea de Apel a respins apărarea lui Traian Băsescu în dosarul privind calitatea de colaborator al Securităţii

CNSAS susţine că fostul preşedinte Traian Băsescu a dat note informative, care ar fi avut drept urmare menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină.

Din documentele depuse în instanţă de CNSAS reiese că Traian Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel. Fostul preşedinte ar fi dat două note informative olografe.

Citeşte şi: Traian Băsescu, anunţ surprinzător: Când românii vor înţelege cât de rău a făcut Arafat sistemului medical, acesta va fi pensionar

Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 5 mai 1975.

„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice”, susţinea CNSAS.

Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu referitoare la un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.