Marius Oprea a subliniat că a existat un complot, în mod cert, însă complotiștii, din sânul Armatei și politicului, nu se coordonau. Mai mult, anihilarea lui Ceaușescu urma să aibă la începutul anului 1990, dar revoluția poporului a luat-o înaintea complotiștilor.
”A fost un complot pus la cale împotriva lui Ceaușescu, în interiorul aparatului de partid și în interiorul cercurilor militare, inclunzând aici și o facțiune din Securitate. Acest complot care urma să dea rezultate începând din luna ianuarie 1990 și să fie pus cel târziu până în martie 1990, când se urma anihilarea lui Ceaușescu, cu ajutorul unor puști cu tranchilizante care aveau să sosească în ianuarie. Cunoscându-se detalii despre următorul concediu pe care avea să-l petreacă la Olănești, în aceste împrejurări, urma să fie tranchilizat și noile structuri de putere, complotiștii, să convoace o ședință a CC, urmând ca cei din cercurile militare să obțină o neintervenție pentru protejarea lui Ceaușescu.
Nu s-a ajuns pentru că revolta populară a luat-o înaintea complotiștilor. S-a întâmplat exact ceea ce s-a întâmplat la Brașov în noiembrie 1987, ceva cu totul neplanificat”, spune isoricul.
În ceea ce privește discursul lui Ceaușescu din balconul CC al PCR din 21 decembrie 1989, moment în care mulțimea a început să strige pentru libertate, Marius Oprea consideră că acela a fost momentul în care ”complotiștii intră în scenă”, luați prin surprindere de revolta poporului împotriva dictatorului.
”Aici intră în scenă complotiștii (nr. – discursul lui Ceaușescu). Intră în funcțiune acele simulatoare, Parchetul General a recunoscut recent, care provoacă debandada în mulțime. Aștept cu mare interes rezultatele investigațiilor cu privire la aceste simulatoare care au fost puse în funcțiune. De cine? Din dispoziția cui? Cred că aici se află cheia.
Având în vedere că exista acest grup de complotiști în grupul Armatei, cred că el intrase în funcțiune și e momentul în care, cele puse la cale împotriva lui Ceaușescu în interiorul aparatului de partid cu concursul unor structuri militare și sub tacita supraveghere a Securității. încep să-și arate roadele.
Actele de disidență erau izolate, la nivel personal sau a unor mici grupuri, fără legătură unele cu altele. A fost imposibil ca adevărații opozanți ai regimului să fie prezenți la momentul dat acolo unde trebuia. Cei care au avut știința să umple acest vid de putere creat sub imperiul plecării lui Ceaușescu de pe clădirea CC au fost cei care cunoșteau. Cei din sistem, din linia a doua a partidului, în special opozanții din interiorul aparatului de partid în frunte cu Ion Iliescu despre care se știa. Încă din timpul vizitei lui Gorbaciov din 1987 se știa că Ion Iliescu va fi urmașul lui Ceaușescu. Toată lumea știa de Ion Iliescu încă dinainte de 1989. Nu se cunoștea doar forma în care va ajunge la putere. Nimeni nu a bănuit că se va întâmpla după o revoluție populară”, a declarat Marius Oprea la DC News.