Dosarul Băneasa. Dovezile care arată că judecătorul Ion-Tudoran a inventat probe

Dosarul Băneasa, în care Ion-Tudoran a inventat probe ca să justifice confiscarea terenurilor și a clădirilor celui mai mare complex comercial din România, se reia astfel de la zero.

În urma sentinței date de magistrații de la Înalta Curte, în iunie 2020, au fost desființate și măsurile de executare luate în dosar, iar datorită sentinței date în dosarul Băneasa, judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran este cercetat penal de către procurorii SIIJ, scrie Cetaneanul.net.

Dosarul Băneasa a însemnat un lung șir de abuzuri, încă din faza de cercetare penală. Astfel, procurorii DNA au deschis dosarul pentru „abuz în serviciu”, deși, inițial, Biroul Procurorului General investigase cazul și îl respinsese.

Cu toate acestea, în anul 2008 DNA a redeschis cazul, pe motiv că prejudiciul depășește un milion de euro. Asta cu toate că raportul asupra daunelor a fost încropit de către specialiștii DNA abia în 2010.

Alte articole

Puiu Popoviciu a câştigat din nou! Curtea Supremă a Marii Britanii a respins cererea de extrădare a României

Puiu Popoviciu, după ce s-a suspendat pedeapsa din dosarul „Băneasa”: „Sper să am în sfârșit o judecată dreaptă, corectă și atât”

Procurorul DNA care a făcut rechizitoriul în dosarul Băneasa este Nicolae Marin, personaj extrem de controversat.

În decembrie 2012, Marin, unul dintre „greii” DNA la acea dată, l-a trimis în judecată pe omul de afaceri Puiu Popoviciu, alături de alte persoane, în dosarul Băneasa.

Avocații lui Popoviciu au acuzat grave nereguli în ancheta penală făcută de Nicolae Marin. Astfel, martorul principal al acuzării a recunoscut în instanţă că nu a fost mituit de omul de afaceri, contrazicându-i astfel pe anchetatori.

Un fost ministru al Educaţiei, dar şi alţi martori, au declarat la DNA că terenul din Băneasa nu a fost niciodată în proprietate publică şi, prin urmare, parchetul nu poate susţine acuzaţia legală de abuz în serviciu.

Mai mult, profesorii universitari ar fi fost amenințați cu arestarea de către procurorul Nicolae Marin dacă nu votează în Senat că Universitatea se constituie ca parte civilă, așa cum a fost solicitat în scris de către DNA, după cum a relatat presa la acel moment.

„Excesele” procurorilor nu l-au interesat pe judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran, de la Curtea de Apel București, care a judecat dosarul Băneasa.

Ba mai mult, Ion-Tudoran a făcut totul pentru a justifica acuzațiile din rechizitoriul întocmit de Nicolae Marin, ajungând chiar să inventeze probe.

Judecătorul a urzit o poveste dubioasă pentru a demonstra cu orice preț o așa-zisă proprietate publică a statului și a naționaliza din nou terenurile care au aparținut Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV), asupra cărora statul nu avea drept legal de proprietate.

Terenul respectiv a făcut parte din moşia Băneasa a contesei Maria de Montesquieu (Bibescu), expropriată de Statul român după Primul Război Mondial. O parte din terenul trecut în proprietatea publică prin expropriere, circa 302 ha, a fost predat, ulterior, în administrare Şcolii Superioare de Agricultură din Herăstrău.

Devenită Academia de Înalte Studii Agronomice din Bucureşti (în prezent USAMV Bucureşti), școala a devenit proprietarul clădirilor şi terenurilor prin Înaltul Decret Regal 2746/1929. Prin același act normativ a fost instituită și o interdicţie de înstrăinare a acestora.

În 1942, Legea din 1929 a fost abrogată prin Decretul-lege nr. 386, care a reconfirmat însă dreptul de proprietate al Academiei de Înalte Studii Agronomice. Odată cu abrogarea legii, a fost înlăturată însă interdicţia de înstrăinare a terenurilor instituită de actul normativ din 1929.

Astfel, potrivit art. 159, „Facultăţile de agronomie posedă în deplină proprietate bunurile imobiliare de orice fel, cu inventarele respective cu care au fost înzestrate până în prezent sau cu care vor fi înzestrate în viitor”.

Regimul comunist a naționalizat, prin Decretul 266/1948, patrimoniul instituţiilor de învăţământ, care a trecut integral în proprietatea statului. Decretul 266 contravenea însă chiar Constituţiei din 1948, care garanta dreptul de proprietate.

În 1995, Legea învăţământului nr. 84 a reglementat din nou, după 1942, dreptul de proprietate privată al instituțiilor de învăţământ superior asupra bazei materiale: „Baza materială a instituţiilor de învăţământ superior este de drept proprietatea acestora”.

Abuzurile din instanță. Judecătorul Tudoran a inventat probe

Judecătorul Corneliu Ion-Tudoran a decis confiscarea terenurilor USAMV pe baza unui document inventat, o așa-zisă donație a prințesei Maria de Montesquieu (Bibescu) către statul român.

Așa-zisa donație NU există. Astfel, în dosarul Băneasa nu s-a depus niciun document în acest sens. Mai mult, nici procurorii DNA nu au auzit vreodată de așa ceva.

Iată cum a prezentat judecătorul în Decizie din 28 decembrie 2018 motivul confiscării terenurilor și a clădirilor din Băneasa:

„Terenurile (n.r. din Băneasa), în mod expres, au avut o anumită afectaţiune (…)  conform contractului de donaţie cu afectaţiune încheiat între Statul român şi Maria Bibescu. (…) Având în vedere că donaţia făcută către Statul român prevedea, în mod expres interdicţia ca terenul respectiv să nu poată fi înstrăinat – în tot sau în parte – să nu poată fi adus ca şi contribuţie în natură la constituirea vreunei persoane juridice, să nu poată fi schimbat sau folosit în alte scopuri (…)

În situaţia în care s-ar proceda la schimbarea naturii juridice a bunului, aceasta ar avea ca şi consecinţă revocarea donaţiei şi revenirea obiectului donat în proprietatea donatorilor sau a moştenitorilor acestora”.

Ziarul Cetățeanul a obținut documente istorice care dovedesc faptul că terenurile din Băneasa au fost expropriate de statul român și nicidecum primite ca donație.

Aceste documente demonstrează că sentința dată de judecătorul Ion-Tudoran a fost strâmbă.

Rămâne ca judecătorii Curții de Apel București, care vor rejudeca dosarul, să-și facă datoria în mod corect și legal, fără probe și argumente din burtă, așa cum ar fi trebuit să o  facă de prima dată.

Dosarul Băneasa. Judecătorul Ion-Tudoran, pus oficial sub acuzare

Pentru modul scandalos în care a soluționat dosarul Băneasa, judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran a fost pus, recent, sub acuzare. Secția specială de investigare a infracțiunilor din justiție (SIIJ) îl cercetează pentru represiune nedreaptă și abuz în serviciu.

Magistratul a redactat motivarea hotărârii după ce s-a pensionat, în timp ce se afla într-un sanatoriu de psihiatrie.

Cu toate că medicii au afirmat că judecătorul se afla în „imposibilitatea redactării hotărârii”, totuşi, acesta şi-a trimis fiul la instanţă pentru a depune un stick cu sentinţa motivată.

Tot Corneliu Bogdan Ion-Tudoran judecase și latura penală a dosarului Băneasa.

De altfel, procurorii SIIJ îi impută fostului magistrat, printre altele, și faptul că a judecat ambele dosare.

Judecătorul a ținut moțiș să judece și latura civilă a dosarului Băneasa, pentru a justifica decizia de condamnare la 7 ani de închisoare a omului de afaceri Puiu Popoviciu, precum și confiscarea celor peste 220 de hectare de teren ale USAMV.

Grav este că sentința din dosarul penal a rămas definitivă, nemaiputând fi atacată indiferent de ce vor decide acum judecătorii pe latură civilă.

Se strânge lațul în jurul fostului judecător Ion-Tudoran

SIIJ a confirmat, pentru ziarul Cetățeanul, că l-a citat pe fostul judecător pentru a-i aduce la cunoștință calitatea de suspect în dosarul în care este cercetat pentru represiune nedreaptă și abuz în serviciu.

„Procurorii Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție au dispus prin ordonanță efectuarea în continuare a urmăririi penale, sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de abuz in serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal, și represiune nedreaptă, prev. de art. 283 alin. 2 Cod penal. Menționăm că persoanei la care faceți referire i s-a adus la cunoștință calitatea de suspect”, se arată în documentul remis de SIIJ ziarului Cetățeanul.

Potrivit surselor Cetățeanul, cu această ocazie, procurorul Mihaela Iorga-Moraru l-a audiat pe Ion-Tudoran în al doilea dosar de corupție instrumentat de SIIJ împotriva fostului magistrat.

Citat de mai multe ori de către procurorul Mihaela Iorga-Moraru să vină la audieri, Ion-Tudoran a refuzat de fiecare dată să se prezinte, potrivit surselor judiciare.

În acest dosar, Ion-Tudoran e suspectat de fals în declarații, efectuarea de acte de comerț incompatibile cu funcția și trafic de influență.

Ion-Tudoran mai are un dosar pe numele său la SIIJ, pentru modul în care ar fi trecut pe numele fiului său, Tudor Ion-Tudoran, un apartament din Sinaia, în valoare de peste 100.000 lire sterline, acuzațiile fiind de trafic de influență și fals în declarații.

Fiul fostului judecător, Alexandru Tudoran, a declarat pentru Cetățeanul că prețul achiziției imobilului a fost de aproximativ 38.500 de Euro Tva inclus, în niciun caz suma vehiculată 100.000 £. Prețul achiziției a fost donat de părinții săi Ion Tudoran Doina și Ion Tudoran Bogdan.

„Donația nu a reprezentat o operațiune simulată ci perfect legală menționată în Contractul de Vânzare Cumpărare astfel că nu putem reține ipoteza “ascunderii” averii. Fondurile provin din surse proprii părinților mei respectiv o parte economii și o parte drepturi salariale restante ale tatălui meu. Procedura de achiziție s-a derulat la vedere prin intermediul băncii”, a mai precizat Alexandru Tudoran.

Citeşte şi: Marian Zlotea a fost dat în urmărire, după ce a fugit înainte de condamnare. Pedeapsa primită de fostul europarlamentar PSD