Cazul Elodia are în continuare multe enigme. Bona a dat în instanţă mai multe declaraţii interesante. Prima dintre declaraţii, luată „la cald”, la câteva zile de la dispariţia Elodiei, este de-a dreptul şocantă.
Este un document scris de mână, pe multe pagini şi cuprinde detalii „la cald” care, analizate cu atenţie, ar putea explica multe dintre cele întâmplate atunci, la sfârşitul lunii august 2007, înainte şi mai ales după dispariţia Elodiei. Vorbim de prima declaraţie a bonei, dată în data de 12 septembrie 2007, la 13 zile de la dispariţia Elodiei, poate cea mai interesantă dintre declaraţiile acestei martore-cheie. Mai întâi, bona povesteşte cum a fost angajată de Elodia şi în ce consta activitatea ei în casa celor doi soţi. După aceste detalii introductive, poliţiştii care i-au luat declaraţia (atenţie, înainte cu o săptămână de începerea urmăririi penale în cauză) au vrut să afle amănunte din zilele dinaintea dispariţiei Elodiei. Uşor, uşor, s-a ajuns la ziua fatidică. După ce relatează cum, în ziua de joi, 30 august 2007, a fost sunată de Cioacă care a întrebat-o unde se află şi rugând-o să vină să-l pregătească pe copil, bona spune: „I-am răspuns că ajung imediat. Când am ajuns, Elodia nu era acasă, deja plecase, însă nu era o regulă ca să ne întâlnim, ea pleca la birou după cum avea programul. În ziua respectivă, când am intrat în casă, Cristi mi-a spus să-i pregătesc hainele copilului şi să-i fac bagajul pentru că îl duce la Piteşti. Atunci i-am spus să-i transmită mamei lui să aibă grijă de hainele copilului, pentru că Elodia pretindea acest lucru, iar Cristi atunci mi-a spus: «Las-o pe Elodia, că m-am ciondănit oleacă cu ea». După care mi-a spus că are un pic de treabă şi a plecat fără să-mi spună unde, fiind îmbrăcat cu o pereche de pantaloni scurţi de culoare crem şi un tricou, dar nu-mi amintesc cu ce era încălţat. Am făcut bagajul copilului, i-am dat de mâncare, iar pe la ora 11.00, Cristi a venit acasă, după care eu, cu el şi copilul am coborât toţi trei afară. Eu am plecat acasă, iar Cristi împreună cu copilul au plecat la Piteşti îmbrăcat tot în pantalonii scurţi cu care era îmbrăcat el de dimineaţă.”
Câteva pagini mai încolo, bona relatează cum, în data de 11 septembrie 2007, a fost chemată de Cristian Cioacă şi, ajunsă acasă, a văzut mai mulţi poliţişti, iar unul dintre aceştia i-a arătat, în diferite locuri din apartament, mai multe pete „de culoare brun-roşcat”. Acelaşi poliţist i-a arătat şi sertarul de bucătărie în care ar fi trebuit să se afle un al patrulea cuţit care… lipsea. „Tot atunci, acelaşi poliţist mi-a arătat sertarul de bucătărie în care stăteau tacâmurile şi atunci am văzut că cuţitul pe care îl foloseam eu şi pe care l-am descris în prezenta declaraţie lipsea. Acolo se aflau doar trei cuţite cu lamă mare cu aceleaşi dimensiuni ca cel lipsă şi restul tacâmurilor: linguri, furculiţe, cuţite de masă, linguriţe.” Este vorba despre un cuţit puţin mai uzat, despre care bona relatează în aceeaşi declaraţie că Cioacă i-ar fi spus că l-ar fi aruncat. Să fie clar: e vorba de cuţitul despre care în rechizitoriu se spune că a dispărut fără urmă, iar în sentinţa de condamnare a lui Cioacă se spune că a fost găsit în râpă.
Citeşte mai mult pe ziarulring.ro