DOSARUL FRAUDELOR BANCARE: De ce a fost arestat liderul Mihai Stan. Vezi motivarea deciziei

Tribunalul Bucureşti a dat, miercuri, publicităţii motivarea deciziei prin care s-a decis arestarea preventivă, pentru 29 de zile, a unuia dintre liderii grupării care se ocupa cu fraudele bancare, Mihai Stan.

Potrivit documentului, obţinut de Mediafax, Mihai Stan reprezintă pericol social concret şi în cazul acestuia se impune arestarea preventivă din cauza gravităţii faptelor comise de Stan şi de gruparea condusă de acesta.

„În speţă, se constată că inculpatul este cercetat pentru infracţiuni ce prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsa stabilite de legiuitor, ci şi din modalităţile şi împrejurările concrete de săvârşire, respectiv în grup organizat cu un număr mare de persoane participante, multe acte materiale repetate, aproximativ 30 de acte materiale, durata în timp a activităţii infracţionale, numărul mare al părţilor vătămate, din mijloacele folosite de inculpat, respectiv falsuri în înscrisuri oficiale şi în înscrisuri sub semnătură privată, falsul privind identitatea, din urmările produse, respectiv o pagubă de aproximativ patru milioane de euro sau care s-ar fi putut produce, respectiv o pagubă de peste 18 milioane de euro”, se arată în motivarea judecătorului.

Tribunalul consideră că infracţiunile pentru care este cercetat Mihai Stan, prin gravitatea deosebită şi prin reacţia publicului, „creează o stare de nelinişte capabilă să justifice arestarea preventivă”.

Alte articole

VIDEO Percheziții în România și Marea Britanie în dosarul unei grupări care spăla bani proveniți din fraude informatice și înșelăciuni. Prejudiciul estimat – peste două milioane de euro

Bercea Mondialu, coşmarul lui Băsescu, a fost arestat din nou într-un dosar de camătă, şantaj, constituire de grup infracţional

Pe de altă parte, notează judecătorul în motivare, „chiar dacă unele din circumstanţele personale sunt favorabile inculpatului (…), instanţa apreciază că la acest moment procesual se impune a da prevalenţă împrejurărilor obiective în care se presupune că a fost comisă fapta, întrucât, prin ele însele, circumstanţele personale nu pot contrabalansa gravitatea concretă a faptelor şi urmările produse, încât să ducă la concluzia inexistenţei pericolului concret pentru ordinea publică”.

Totodată, se arată în documentul citat, se are în vedere şi rezonanţa socială actuală a faptelor de care este acuzat Stan Mihai, în condiţiile creşterii frecvenţei infracţiunilor de această natură şi intensificării eforturilor de combatere a acestora.

Mihai Stan, unul din liderii grupării de fraudare a băncilor, a fost arestat, sâmbătă, de către un complet de judecată al Tribunalului Capitalei, alte 16 persoane fiind încarcerate pentru implicare în reţeaua de înşelăciuni ale unităţilor bancare.

Lider al grupării de fraudare a băncilor, Mihai Stan, a încercat să obţină ilicit fonduri europene, prin intermediul a trei societăţi, Ancuta SRL, Alram Servinvest şi Eurotrading SRL, în baza unor documente şi declaraţii false, potrivit DIICOT.

Mihai Stan este acuzat că în perioada 2010-2012 i-a determinat pe reprezentanţii celor trei societăţi comerciale „să prezinte şi să folosească documente şi declaraţii false faţă de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în scopul obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene (pntru partea de finanţare de 90 la sută din fonduri europene)”, precum şi fonduri din bugetul de stat, pentru partea de finanţare de zece la sută.

Totodată, Mihai Stan ar folosit în raport de băncile comerciale CEC Bank, BRD, OTP Bank, Piraeus Bank, Eximbank şi Garanti Bank, înscrisuri sub semnătură privată (situaţii financiare şi bilanţuri contabile) şi înscrisuri oficiale falsificate (certificate de atestare fiscală şi acte de identitate), „în scopul producerii de consecinţe juridice cu ocazia negocierii, încheierii şi executării unor contracte de creditare cu unităţi bancre din România”, arată DIICOT.

Mihai Stan i-ar fi determinat pe Denisa Amuza, Georgiana Piturca, Marin Tudoroiu, Mihai Toma, Ion Sintu, Floarea Nae, Andrea Benga, Marian Mavrodin, Tiberiu Hurdugaci şi Marian Sava să folosească în raport cu băncile comerciale acte false.

Mihai Stan se prezenta la bănci sub identităţi false, depunând copii după acte de identitate cu fotografia lui, însă datele corespundeau altei persoane.

Din cauza complexităţii dosarului, zece persoane sunt anchetate la Călăraşi pentru fraude de 15 milioane de euro, iar alte 38 sunt cercetate la Bucureşti pentru o înşelăciune de şapte milioane de euro, dintre acestea 25 fiind reţinute în Capitală de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Orgnizată şi Terorism (DIICOT).

Sâmbătă, un complet al Tribunalului Călăraşi a emis mandate de arestare preventivă, pentru 29 de zile, pe numele lui Adrian Ruse, Dorel Cristescu, George Radu, Florian Răsuceanu, Niculina Tănase, Victor Fotache, Adrian Botev, Ionel Matei, Florian Lazăr şi Nicolae Moga, aceştia fiind acuzaţi că ar fi beneficiat de credite bancare cu acte false ca persoane fizice sau juridice.

Decizia instanţei nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti de către avocaţii celor zece arestaţi preventiv.

Pe de altă parte, Mihai Stan – care nu fusese găsit la domiciliu când i-a fost percheziţionată locuinţa miercuri – a fost audiat şi reţinut vineri de procurorii DIICOT, pentru obţinere sau tentativă de obţinere ilicită de credite bancare.

Un complet de judecată al Tribunalului Bucureşti a decis, sâmbătă, arestarea preventivă a lui Stan, instanţa admiţând astfel propunerea procurorilor.

Separat, un alt complet de judecată sesizat, vineri, de către DIICOT cu o cerere de arestare preventivă a altor 24 de persoane implicate în fraude bancare, dintre acestea 16 fiind încarcerate, celelalte fiind cercetate în stare de libertate.

Învinuiţii din dosarul fraudelor bancare sunt acuzaţi că ar fi obţinut, în mod ilegal, de la Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în baza unor documente falsificate, finanţarea unor proiecte de achiziţii utilaje, prin intermediul unor societăţi comerciale controlate de către liderii grupării, potrivit Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Activitatea infracţională a fost sprijinită, au arătat procurorii, de către învinuiţii Aurel Şaramet, având calitatea de director al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Alexandru Claudiu Cercel-Duca, vicepreşedinte BRD, Mihai Grigoroiu, Cătălin Ionuţ Roşu şi Andrei Atanasiu, angajaţi în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, şi Florian Dragoş Diaconescu.

„Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Bucureşti şi Biroul Teritorial Călăraşi, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul BCCO Bucureşti au procedat la destructurarea unui grup infracţional organizat, constituit din 48 de persoane, specializat în săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi spălarea banilor. În acest sens, la data de 1 noiembrie 2012, procurorii DIICOT au efectuat un număr de 50 de percheziţii domiciliare la locuinţele învinuiţilor precum si la sediile unor societăţi comerciale din municipiul Bucureşti şi judeţele Ilfov, Călăraşi şi Giurgiu”, se arăta într-un comunicat de miercuri al Direcţiei.

Potrivit sursei citate, în perioada 2010-2012, membrii grupului infracţional organizat, sub coordonarea liderului Daniel Ruse, au realizat beneficii financiare substanţiale prin fraude bancare, respectiv obţinerea sau încercarea de a obţine un număr de 40 de credite de la 16 unităţi bancare de pe teritoriul României, prin utilizarea unor documente falsificate.

Aurel Şaramet, suspendat de la conducerea Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM, este cercetat în libertate, la fel şi vicepreşedintele BRD, Alexandru Claudiu Cercel-Duca.