Dosarul în care Traian Băsescu a fost declarat colaborator al Securităţii, judecat abia în toamnă

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au stabilit că Traian Băsescu a fost declarat colaborator al Securităţii comuniste, după ce au admis, în primă instanţă acţiunea CNSAS, pe 20 septembrie 2019.

Curtea de Apel Bucureşti a avut nevoie de nouă luni pentru a motiva această decizie. În iunie 2020, dosarul a ajuns la Instanţa supremă – Secţia de contencios administrativ, după ce Traian Băsescu a formulat recurs, conform Agerpres.

Secţia a stabilit un prim termen al procesului pe 16 octombrie 2020, pentru desfăşurarea unei proceduri de regularizare. Mai apoi, Secţia de contencios de la Instanţa supremă a decis că procesul în care Traian Băsescu a fost declarat colaborator al Securităţii să înceapă abia pe 5 noiembrie 2021, la aproape un an şi jumătate după ce a primit dosarul de la Curtea de Apel Bucureşti.

Citeşte şi: Traian Băsescu îl spulberă pe Donald Trump. „E pe cale să-şi facă ţara praf şi pulbere. Un om politic mărunt”

Alte articole

Noi documente declasificate din arhivele fostei Securităţi au ajuns la CNSAS. Ce dosare importante din cabinetul lui Nicolae Ceauşescu au fost descoperite

Protest spontan la CNSAS. Angajații cer majorarea salariilor și spor de condiţii vătămătoare

Traian Băsescu a fost declarat colaborator al Securităţii comuniste. Acuzaţiile CNSAS

CNSAS susţine că fostul preşedinte Traian Băsescu a dat note informative în urmă cărora un coleg de la Marină ar fi fost menţinut în ţară.

Din documentele depuse de CNSAS în instanţă reiese că Traian Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.

Membrii CNSAS afirmă că, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.

„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice”, susţinea CNSAS.

În urma unei note informative date de Traian Băsescu despre un coleg, Securitatea a dat aviz negativ pentru desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în străinătate, arată CNSAS.

Citeşte şi: Dosar penal privind declaraţiile lui Traian Băsescu că nu a colaborat cu Securitatea

Cum se apără Traian Băsescu după ce a fost acuzat că a fost colaborator al Securităţii

Traian Băsescu a negat, în timpul procesului de la Curtea de Apel Bucureşti, că ar fi fost colaborator al fostei Securităţi comuniste.

„Avem puncte de vedere total diferite, eu şi CNSAS. Ne va împăca un al treilea, judecătorul”, a spus, atunci, Băsescu, potrivit sursei citate.

Fostul preşedinte a afirmat, în instanţă, că nu a ştiut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ, precizând că rapoartele sale sunt semnate „căpitan Traian Băsescu”.

„Nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus şi un nume conspirativ. (…) Nu am ştiut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naţionale”, s-a apărat Traian Băsescu.

De alftel, Băsescu a spus că studenţii de la Secţia civilă a Institutului de Marină nu aveau interdicţia de a lua legătura cu cetăţeni străini, de a avea relaţii cu aceştia în afara cadrului profesional.