Dosarul lui Dragnea privind fraudele la referendum rămâne la ICCJ. Instanţa respinge cererile inculpaţilor

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au anunţat, vineri, deciziile în cazul unor cereri făcute la termenul din 6 decembrie 2013, în dosarul „Fraudă la referendum”.

Instanţa s-a pronunţat pe o cerere făcută la termenul anterior de avocatul lui Liviu Dragnea, prin care solicita retrimiterea dosarului la DNA pentru refacerea urmăririi penale, întrucât procurorii nu i-au permis vicepremierului să studieze integral materialul de urmărire penală, astfel că nu a putut să ia la cunoştinţă toate probele şi să facă cereri în apărare.

Judecătorii şi-au motivat pe scurt decizia şi au arătat că nu pot să analizeze probe şi alte chestiuni ce ţin de fondul dosarului la acest moment, pentru că nu se află în etapa procedurală. Potrivit instanţei, chestiuni referitoare la modul de lucru al procurorului nu se rezolvă în cadrul unui proces penal, ci prin sesizări ulterioare, la alte organe competente.

În acest context, instanţa a respins cererea formulată de avocatul lui Liviu Dragnea. Judecătorii au respins şi cererea formulată la termenul anterior de avocaţii mai multor inculpaţi din dosar, privind disjungerea şi declinarea cauzei nou formate la instanţe inferioare, pe motiv că acuzaţiile aduse lor nu au nicio legătură cu cele ale vicepremierului Liviu Dragnea.

Alte articole

Nelu Tătaru scapă de control judiciar. ICCJ a dispus revocarea măsurii pentru fostul ministru al Sănătății

ICCJ a admis cererile de revizuire a deciziei prin care torţionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost achitaţi

Instanţa a arătat în motivarea respingerii acestei cereri că linia anchetei procurorilor DNA, aşa cum reiese din rechizitoriu, a fost legată de faptul că ar fi existat un scop comun al comiterii faptelor de către toţi inculpaţii, aspect care este dovedit prin probele de la dosar, care nu au putut fi analizate în profunzime până la acest moment procesual.

Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul „Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, şi a stabilit primul termen în 18 februarie 2014. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis o cerere a DNA şi a preschimbat primul termen în dosarul „Fradă la referendum”, stabilind ca judecarea în această cauză să înceapă cu trei luni mai devreme, respectiv în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată petnru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

VEZI SI:

Moş Nicolae a ajuns şi la politicieni: Victor Ponta a primit dulciuri, Dragnea şi Gabriela Firea o nuieluşă