Procurorii Parchetului General au clasat dosarul în care preşedintele PNL, Klaus Iohannis, a fost acuzat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) de conflict de interese în materie administrativă şi penală.
Potrivit reprezentanţilor Parchetului General, dosarul lui Klaus Iohannis a fost clasat de procurori pe data de 18 septembrie 2014.
ANI a sesizat, în luna august 2013, Parchetul General şi a cerut cercetarea lui Iohannis pentru conflict de interese.
Potrivit Agenţiei, Iohannis a semnat, la data de 23 decembrie 2010, un contract de prestări servicii încheiat între Primăria Sibiu şi SC Tipografia Honterus SRL, societate comercială deţinută de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR).
Procurorii susţin că există un conflict de interese în acest caz, dar nu de natură penală întrucât Iohannis nu ar fi obţinut vreun beneficiu patrimonial pentru sine sau pentru vreo rudă a sa.
În august 2013, ANI a întocmit un raport de constatare a conflictului de interese şi a cerut în paralel Parchetului să îl cerceteze pe Klaus Iohannis pentru conflict de interese în cazul unui contract semnat în decembrie 2010, din postura de primar al municipiului Sibiu, cu SC Tipografia Honterus SRL, deţinută de Forumul Democrat al Germanilor, al cărui preşedinte era.
Iohannis a susţinut că se află în „perfectă legalitate” şi a contestat ulterior raportul ANI, dosarul judecându-se la Curtea de Apel Alba Iulia. În vara acestui an, Curtea i-a dat dreptate lui Iohannis şi a dispus anularea raportului de constatare. Agenţia a făcut apel astfel încât raportul de constatare a conflictului de interese a intrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Concomitent, Parchetul a analizat şi plângerea penală făcută de ANI, însă a decis vineri că fapta există, dar nu este de natură penală. Conform legii, conflictul de interese poate fi de două feluri: de natură penală şi de natură administrativă.
Inspectorii de integritate mai susţineau că Iohannis a aprobat, în perioada ianuarie – iunie 2011, trei facturi fiscale în vederea efectuării plăţilor către prestator, respectiv societatea Tipografia Honterus.
Potrivit ANI, Klaus-Werner Iohannis nu a respectat dispoziţiile art. 75, lit. b) şi f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, potrivit cărora „aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: (…) b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia […] f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte”.
Primarul municipiului Sibiu a încălcat, conform ANI, şi dispoziţiile art. 2.531 din Codul Penal, potrivit cărora „fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material (…) pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii cinci ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la cinci ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă”.
Gorghiu, PNL: E important ca ÎCCJ să soluţioneze de urgenţă dosarul Klaus Iohannis
În luna februarie, când a fost propus pentru postul de vicepremier, Iohannis spunea dosarul privind conflictul de interese în cazul tipografiei aflate în proprietatea FDGR a fost trimis Parchetului instanţei supreme.
„În cealaltă speţă, unde sunt acuzat de conflict de interese, fiindcă Primăria a comandat o broşură la o tipografie care este în proprietatea FDGR – un contract mare, în valoare de 3.200 de lei – a fost trimisă la Parchetul General sesizarea de la ANI. Am fost invitat şi am dat o declaraţie la Parchet, la procurorul de caz. Bănuiesc că tot acolo s-au solicitat alte înscrisuri şi aştept o rezoluţie de la Parchetul General în acest sens. Sunt destul de optimist”, afirma Iohannis.