‘Referitor la informaţiile apărute în comunicatul DNA de vineri, 26 septembrie 2014, menţionez că niciodată nu am primit şi nu am pretins de la nimeni mită, nu am spălat bani şi nu am făcut trafic de influenţă. Nu am companii sau fundaţii, nu am afaceri, nu deţin conturi sau societăţi offshore. Întotdeauna am fost un om corect, muncitor şi de bună credinţă’, a declarat Ţicău.
DNA a cerut vineri ridicarea imunităţii pentru începerea urmăririi penale pe numele a nouă foşti miniştri, printre care şi Adrian Ţicău, în dosarul privind presupuse fapte de corupţie în cazul mai multor contracte referitoare la licenţe IT de sute de milioane de euro.
Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a transmis procurorului general al României referatul în vederea sesizării preşedintelui României, a Senatului, a Camerei Deputaţilor şi a Parlamentului European, pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale faţă de nouă persoane care în perioada în care se presupune că au săvârşit infracţiunile au îndeplinit funcţia de ministru.
EMIL BOC, despre dosarul MICROSOFOT: Nu am avut nicio tangenţă cu acest subiect
Potrivit unui comunicat transmis vineri AGERPRES, DNA a fost sesizată la 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al prim-ministrului, ca urmare a acţiunii de control efectuate la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale.
În cazul Adrianei Ţicău, acuzaţiile sunt de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, constând în aceea că ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului ‘Sistem Educaţional Informatizat’ şi, respectiv, pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft.
DNA cere URMĂRIREA PENALĂ a 9 foşti miniştri. Andronescu, Tănăsescu şi Funeriu, pe lista neagră
De asemenea, conform DNA, ar fi iniţiat şi avizat proiecte de hotărâri de guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora, faptele sale având drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achiziţiei de servicii şi produse la preţuri peste valoarea de piaţă: licenţe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleaşi produse sau produse similare de pe piaţă.