Dosarul Revoluţiei ar putea fi redeschis. Procurorul general: Nu s-au făcut autopsii, nu a fost recuperată muniţia

Dosarul Revoluţiei ar putea fi redeschis chiar dacă în urmă cu 6 luni procurorii militari au decis clasarea lui.

Procurorul General al României, Bogdan Licu, a dispus redeschiderea dosarului pentru că ancheta nu a fost făcută conform normelor de la CEDO, nu s-au verificat toate informaţiile, probele, nici ceea ce a apărut după Revoluţie. Potrivit România TV, de asemenea, procurorul general spune că nu s-au făcut autopsii, nu a fost recuperată muniţia şi nu au fost indentificate armele cu care s-a tras, În plus, Licu spune că o să fie verificată şi ancheta făcută de procurorii militari.

Astăzi, 25 aprilie, trebuia să se decide dacă Dosarul Revoluţie va fi redeschis. Totul depinde de decizia dată de magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pe holul Înaltei Curţi, mai mulţi părinţi ai tinerilor ucişi în decembrie 89 au aşteaptat, cu emoţie, o decizie a instanţei, care a întârziat să fie luată. După ore de așteptare, vestea amânării a picat ca un trăznet peste cei care și-au pierdut persoane dragi.

Dacă inițial procurorii militari au clasat acest dosar, procurorul general, Bogdan Licu a dispus redeschiderea lui pentru că, spune acestea, probele nu au fost instrumentate corect și în anchetă s-au făcut greșeli. Acum însă, judecătorii vor să vorbească cu toți cei implicați și au citat chiar și persoane care sunt moarte.

De la amânarea din 11 aprilie şi până acum, Curtea Europeană a drepturilor omului a condamnat din nou statul român pentru că nu au făcut investigaţii eficiente în dosarul Revoluţiei.

Cei care și-au pierdut copii, mai speră că o să se facă dreptate. Părţile vătămate, care sunt în jur de 7.000, urmează să fie citate prin mica publicitate din două ziare de circulaţie naţională.

Citeşte: Augustin Lazăr, despre dosarele Revoluţiei şi Mineriadei: Nu există dosar să nu se poată soluţiona

Pe 14 octombrie 2015, Parchetul Militar a clasat dosarul privind evenimentele din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul a 709 persoane, rănirea a 1.855 de persoane prin împușcare, rănirea a 343 de persoane în alte împrejurări și reținerea a 924 de persoane.

Ulterior, aproximativ 150 de revoluționari au depus la Înalta Curte de Casație și Justiție plângeri împotriva deciziei procurorilor. Un proces separat a deschis și Asociația 21 Decembrie.

În plângerea depusă în instanță, Asociația 21 Decembrie arată că CEDO a pronunțat mai multe hotărâri în legătură cu dosarul Revoluției, prin care a reținut încălcarea art. 2 din Convenție, constatându-se lipsa unei anchete efective care să corespundă exigențelor jurisprudenței CEDO.

De asemenea, CEDO a reținut: „Curtea consideră, cu toate acestea, că miza politică și socială invocată de către Guvern nu ar putea justifica singură nici durata anchetei, nici modul în care aceasta a fost condusă o perioadă prea lungă de timp, fără ca cei interesați și publicul să fie informați de progresele făcute. Dimpotrivă, importanța sa pentru societatea românească, care constă în dreptul numeroaselor victime de a ști ce s-a întâmplat, ceea ce implică dreptul la o anchetă judiciară efectivă și eventual drept la reparație, ar fi trebuit să incite autoritățile naționale să se ocupe de dosar imediat și fără întârzieri inutile pentru a preveni orice aspect cum că anumite acte se bucură de impunitate”.

Parchetul Militar a dispus clasarea dosarului sub aspectul infracțiunilor de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase, infracțiuni de război contra proprietății și altor drepturi, respectiv infracțiuni contra umanității, reținându-se că faptele cercetate nu sunt prevăzute de legea penală, nefiind caracterizate de tipicitate în raport cu normele legale incriminatoare.

Totodată, s-a dispus clasarea sub aspectul infracțiunii de omor, tentativă de omor și instigare la infracțiunea de omor, reținându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale sau existența autorității de lucru judecat, dar și faptul că decesul nu s-a datorat unei fapte prevăzute de legea penală sau că fapta nu există.

Citeşte: România, condamnată la CEDO în Dosarul Revoluţiei. Vezi ce despăgubiri trebuie să plătească

Tot în dosarul Revoluției, procurorii au dispus: clasarea sub aspectul infracțiunii de ucidere din culpă, reținându-se că faptele nu sunt prevăzute de legea penală; clasarea sub aspectul infracțiunii de lovire sau alte violențe și instigare la infracțiunea de lovire sau alte violențe, reținându-se, după caz, că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală, respectiv că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale; clasarea sub aspectul infracțiunii de vătămare corporală și instigare la infracțiunea de vătămare corporală, reținându-se că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale.

În plus, procurorii au decis clasarea dosarului sub aspectul infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal și instigare la infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, reținându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale sau existența autorității de lucru judecat, dar și existența unei cauze de neimputabilitate, respectiv eroarea; clasarea sub aspectul infracțiunii de furt și distrugere, reținându-se împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale; clasarea sub aspectul infracțiunii de ultraj, reținându-se împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale; clasare sub aspectul infracțiunii de purtare abuzivă și instigare la infracțiunea de purtare abuzivă, reținându-se că a intervenit amnistia.