Judecătorul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a confirmat decizia de redeschidere a dosarului Revoluţiei notează în motivarea hotărârii că verificările s-au făcut superficial, aproape incomplet.
„În cauza dedusă judecăţii, judecătorul de cameră preliminară, în procedura confirmării redeschiderii urmăririi penale, constată, pe de o parte, caracterul lacunar, superficial, incomplet, aproape formal al cercetărilor care au condus la adoptarea ordonanţei nr 11/P/2015 din 14 octombrie.(…)”, consideră judecătorul, potrivit MEDIAFAX.
Magistratul notează că procurorii care au dispus clasarea anchetei au făcut acest lucru fără ca „niciunul” dintre obiective stabilite la demararea cercetărilor să fie atins.
„Niciunul dintre acestea nu a fost atins, nefiind stabilită, în mod echivoc, starea de fapt, circumstanţele concomitente şi ulterioare evenimentelor din decembrie 1989. Judecătorul de cameră preliminară constată că organele de urmărire penală s-au rezumat la prezentarea situaţiei persoanelor vătămate, a victimelor, făcându-se trimitere la actele medicale prin care s-au constatat leziunile ori decesul acestora, la declaraţiile persoanelor vătămate şi ale martorilor, fără o analiză a probelor administrate şi fără trimitere la persoanele care au fost implicate în aceste evenimente”, se arată în motivarea deciziei de confirmare a redeschiderii dosarului.
Judecătorul menţionează în document că procurorii nu au făcut „niciun act de procedură” de la momentul înregistrării dosarului la Parchet, 27.02.2014, şi până la data clasării, 14.10.2015.
„La capitolul «Analiza materialului de cercetare» judecătorul de cameră preliminară constată aceleaşi elemente de generalitate, ceea ce conturează, fără echivoc, lipsa unei anchete efective, necesară şi absolut obligatorie”, mai notează magistratul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Redeschiderea anchetei Revoluţiei este necesară pentru a putea fi administrate probe astfel încât să fie aflat adevărul, consideră judecătorul.
În motivare se subliniază că prescripţia nu înlătură răspunderea penală în cazul infracţiunilor contra păcii şi omenirii, iar „omisiunea, neglijenţa organelor de urmărire penală nu-l pot exonera pe infractor de pedeapsă”.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, pe 17 iunie, confirmarea redeschiderii urmăririi penale în dosarul Revoluţiei în urma cererii formulate de fostul prim procuror adjunct al Parchetului General, Bogdan Licu.
Odată motivată sentinţa din 17 iunie, procurorii de la Parchetul General-Secţia Militară pot relua cercetările şi pot dispune noi audieri în acest caz.