DOSARUL TORŢIONARILOR. Florian Cormoş, încă un CĂLĂU comunist care ajunge pe mâna autorităţilor

Florian Cormoş a condus, începând cu decembrie 1952, pentru patru luni colonia de muncă de la Cernavodă, perioadă în care aici au murit cel puţin 115 deţinuţi politici. Pe lângă decesele înregistrate, comandatul Cormoş a provocat şi un număr impresionant de infirmirăţi permanente.

Regimul de teroare impus de Cormoş la Canal a atras până şi atenţia comuniştilor care în urma anchetei l-au condamnat la moarte, pentru ca ulterior pedeapsa să-i fie transformată în muncă silnică pe viaţă. După patru ani de închisoare însă, el a fost eliberat intervenind amnistia.

Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului a dat publicităţii încă un nume de torţionar, după cele ale lui Alexandru Vişinescu şi Ion Ficior, foşti comandanţi de penitenciar, urmăriţi acum penal pentru genocid.

Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului are un dosar cu 35 de nume de torţionari.

Alte articole

A murit torționarul Tudor Stănică. A ordonat chinuirea și uciderea disidentului Gheorghe Ursu. Pe cine a mai supus la tratamente inumane

A murit un temut torţionar din Argentina, condamnat de nouă ori la închisoare pe viaţă. Miguel Etchecolatz: „Am fost nevoit să ucid”

Este vorba despre unul dintre cei mai cruzi comandanţi comunişti, care a recurs la torturi inimaginabile şi pedepse crunte, făcându-se astfel responsabil, în mod direct, de decesul a peste 100 de deţinuţi politici. Pe numele acestuia, IICCMER va depune o sesizare penală.

În aprilie 2013, IICCMER a anunțat că a identificat numeroase fapte cu posibile consecințe de natură penală comise de 35 de angajați ai Direcției Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcțiilor în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 și 99 de ani și locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER informa atunci că a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor și adreselor exacte ale persoanelor în cauză.

Pe 30 iulie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav. Pe 3 septembrie 2013, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justitie a dispus începerea urmăririi penale față de lt.-col. (r) Alexandru Vișinescu sub aspectul săvârșirii infracțiunii de genocid, constând în aceea că în perioada 1956-1963, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sarat, a supus colectivitatea reprezentată de deținuții politici încarcerați în Penitenciarul Râmnicu Sărat la condiții de existență sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora, prin acțiuni ce depășesc cadrul legal.

Pe 18 septembrie 2013, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție începerea urmării penale împotriva fostului comandant al coloniei de muncă de la Periprava, col. (r) Ioan Ficior (85 de ani), pentru săvârșirea infracțiunii de genocid. Pe 24 octombrie 2013, Parchetul instanței supreme a anunțat că a dispus începerea urmăririi penale faţă de Ioan Ficioar sub aspectul săvârşirii infracţiunii de genocid, constând în aceea că, în virtutea funcţiilor de comandant şi locţiitor de comandant deţinute în perioada 1958-1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva categoriei deţinuţilor politici aflaţi în Colonia de muncă Periprava.

Pe 16 ianuarie a.c., IICCMER a făcut public rezultatul investigaţiilor în cazul lt.-maj. (r) Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013 şi suspectat de comiterea unor crime şi abuzuri politice în perioada în care a îndeplinit funcția de locțiitor pentru pază și regim (ianuarie 1954 – decembrie 1955) în cadrul Penitenciarului Gherla.

Alte persoane care au deținut funcții de conducere în aparatul represiv urmează să fie trimise în justiție în perioada următoare.

Potrivit cadrului legal de funcționare, Institutul este abilitat să efectueze investigaţii științifice cu privire la crimele, abuzurile şi încălcările drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist şi să sesizeze organele în drept. În perioada 2010-2012, aceste atribuții au fost suprimate printr-o decizie a Executivului, Guvernul redând Institutului, în iulie 2012, dreptul a efectua investigații și de a sesiza Parchetul.