Una din promisiunile electorale ale USL-ului, alianta politica care a murit frumos zilele aceste, era urmatoarea: dreptate pana la capat! Cu alte cuvinte: din 2012 trebuia sa se faca dreptate in legatura cu hotia practicata de guvernarea PDL. Baronii portocalii au calarit judetele si au dat tunuri grele intre anii 2009 si 2011. Ministrii PDL au avut pe mana bugete de miliarde si, colac peste pupaza, guvernul Boc a mai imprumutat de la FMI alte 20 de miliarde de euro. O parte din bani au fost folosita pentru a fi platite pensiile si salariile, chiar daca acestea fusesera taiate. Restul miliardelor au intrat in bugetele ministerelor si de aici dumnezeu cu mila. Cel mai mare jaf facut insa in guvernarea portocalie a fost capusarea companiilor de stat: jaful a fost atat de mare incat, de doi ani, institutii intregi de control stau si verifica sute de mii de documente. Insa tot nu a iesit la iveala vreun dosar de coruptie spectaculos. Corpul de control al primului ministru a facut zeci de sesizari catre DNA in cazul companiilor Posta Romana, Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz, etc. Din cauza complexitatii acestor furturi si a volumului mare de documente, sansele ca aceste dosare sa ajunga in scurt timp in instanta sunt foarte foarte mici. Nu putem sa nu observam ca procurorii de abia au timp sa-i aresteze si sa-i cerceteze pe liderii PSD si PNL, aflati acum la guvernare. De obicei, in tarile chiar foarte democratice, cand se schimba puterea politica, cei anchetati sunt cei care au fost la putere si nu invers, adica cei care se afla la putere. Romania este asadar si din acest punct de vedere un paradox. Astazi va prezint documente incendiare despre cum a fost furata una din cele mai importante companii de stat: Transelectrica.
Societatea aceasta este una de siguranta nationala si importanta strategica, prin intermediul Transelectrica se tine in functiune tot sistemul energetic national. Acest document este raportul de control al Curtii de Conturi facut in perioada 2010- 2012. Directorii Transelectrica din acea perioada au fost Stelian Gal si Horia Hahaianu. Gal fusese pus director de catre ministrul portocaliu Ion Ariton. Apoi, acesta a fost schimbat cu Hahaianu, un protejat al primarului de la Piatra Neamt, Gheorghe Stefan, alias Pinalti. Cat timp Hahaianu a condus Transelectrica, societatea si-a mutat sediul intr-un bloc turn din centrul Bucurestiului, unde platea o chirie de aproximativ 1, 3 milioane de euro pe an. Insa, inspectorii de la Curtea de Conturi au descoperit ca pe langa acesti bani, Transelectrica a mai platit suplimentar inca 1 milion de dolari fara justificare in baza unor acte aditionale. Apoi, tunurile cele mai mari au fost date prin contracte de reparatii a linilor electrice, de vopsire a stalpilor electrici si de, atentie, de defrisare si toaletare a copacilor de langa liniile electrice. Milioanele de euro pentru aceste lucrari au fost atribuite unui cerc restrans de companii din Satu Mare, din zona Negresti- Oas.
Aici in timpul guvernarii PDL a functionat o adevarata mafie a lucrarilor publice cu societatile Transelectrica, Electrica si compania nationala Apele Romane. Firmele capusa din Negresti Oas sunt detinute de familiile Sarca, Dorle, Ciocan, Hotca, Huja si Crisan. Ciocan a fost implicat si in dosarul de mituire a ministrul Laszlo Borbely. Un alt contract cu probleme a fost cel de achizitie de servicii si echipamente IT. Contractul a fost semnat cu societatea Romsys la valoareA de, atentie, 16 milioane de euro dar au fost facute plati nejustificate de inca 2, 5 milioane de euro. Interesant este ca directorul Transelectrica – Hahaianu era tocmai specialist in domeniul IT, fiind unul din fondatorii companiei Digisign. La fel de interesant, companiile Romsys si Digisign au castigat impreuna numeroase contracte, fiind companii partenere in diverse proiecte IT. Pentru a se proteja, Hahaianu a secretizat contractul de IT facut cu Romsys la nivel de secret de stat. Toate aceste hotii au culminat cu o teapa de 10 milioane de euro pe care Transelectrica ii are de recuperat de la baietii destepti din energie, cei care au folosit retelele electrica de transport dar au uitat sa plateasca. Companiile care au dat cele mai mari tepe sunt Petprod din Galati (apropiata de PDL) si Eco Energy.
V-am prezentat azi doar o mica parte a furtului de la Transelectrica. Intrebarea de final suna asa: daca pentru o mita de cateva sute de euro, luata de un simplu functionar, judecatorii il condamna la 3 ani de puscarie, pentru un furt de 100 de milioane de euro cati ani de inchisoare ar trebui sa faca vinovatii?