Dosarul „Erata constituţională”, cu privire la referendumul de demitere a lui Traian Băsescu, a fost REDESCHIS

Unul dintre membrii CCR, Aspazia Cojocaru, a spus la acea vreme că referendumul de demitere a preşedintelui trebuia suspendat sau reluat, pentru că s-au raportat date false cu privire la numărul real de alegători. Totuşi, ceilalţi şase judecători ai Curţii au scris o erată în care au specificat că nu s-au înregistrat niciun fel de date false.

În urmă cu câteva zile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis una dintre cererile de redeschidere a dosarului pe care l-a retrimis la Parchetul General.

Cel care a reuşit, la Curtea Supremă, să obţină întoarcerea dosarului la Parchet şi (re)deschiderea anchetei împotriva judecătorilor de la Curtea Constituţională se numeşte Constantin Creangă, iar plângerea lui penală a fost îndreptată împotriva a şase judecători ai Curţii Constituţionale a României, scrie Ring. Este vorba despre judecătorii Augustin Zegrean (preşedinte CCR), Petre Lăzăroiu, Mircea Ştefan Minea, Valentin-Zoltan Puskas, Aspazia Cojocaru şi Iulia Antonela Motoc (în prezent, judecător la CEDO).

CCR va decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii referendumului

Alte articole

Diana Șoșoacă declară război CCR, după ce a fost interzisă la alegerile prezidențiale. Vrea ca judecătorii să poată fi arestați și trimiși în judecată

CCR a respins contestația împotriva deciziei BEC de înregistrare a candidaturii a lui Călin Georgescu. Candidatul independent este scos din joc definitiv

În dosarul de la Curtea Supremă, toţi şase au avut calitatea de intimaţi. În hotărârea Înaltei Curţi din data de 4.06.2014 se specifică: „Admite plângerea formulată de petentul Creangă Constantin împotriva rezoluţiei din 11 octombrie 2013 dispusă în Dosarul nr. 597/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică. Desfiinţează rezoluţia atacată şi trimite cauza Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică în vederea efectuării de cercetări cu privire la plângerea formulată. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă”.

Hotărârea ÎCCJ ar fi trebuit să aibă drept consecinţă imediată (re)deschiderea unei anchete la Parchetul General. Potrivit Ring, Parchetul General a confirmat că dosarul se află pe masa procurorilor de peste opt luni. „Dosarul e în lucru din data de 1 august 2014”, au precizat procurorii. 

USL cere CCR să ţină cont de „CVORUMUL REAL” de prezenţă la referendum VIDEO

Senatorul-avocat Şerban Nicolae a explicat pentru Ring că Traian Băsescu nu riscă nimic. „Băsescu nu riscă să-şi piardă privilegiile pentru că «mortul de la groapă nu se mai întoarce». El a fost de bună-credinţă în exercitarea abuzivă a funcţiei de preşedinte şi a crezut sincer că aşa merită. Am putea, dacă se ajunge la o culpă de natură penală a celor care au zis atunci că Băsescu trebuie să rămână preşedinte, ca aceia care sunt de vină să aibă obligaţia de a plăti despăgubiri către statul român, materiale şi morale. Este greu de apreciat şi aici se pot face doar speculaţii pentru că nu s-a mai întâmplat în istorie aşa ceva şi nici nu avem o imagine completă a unor fapte certe penale, ca să ne dăm seama de încadrare, de consecinţe şi de un eventual prejudiciu”, a explicat Nicolae. Altfel, senatorul Nicolae spune că „Băsescu beneficiază de privilegii în virtutea faptului că a fost preşedinte al României, nu neapărat până în 2012, pentru că a mai avut un mandat, după care ar fi avut aceleaşi drepturi. Ideea este să nu i se întrerupă mandatul pentru vreo culpă. Unul care este demis într-adevăr nu ar avea drepturi. Iar noi nu putem să-l demitem pe Băsescu retroactiv. Noi constatăm că a fost în funcţie prin fraudă, dar asta nu înseamnă că el a făcut frauda. Decât dacă se constată, din diverse elemente, că ar avea vreo legătură directă, instigare, ceva, adică o faptă a lui, nu o faptă a unor servitori obedienţi care încercau să-i fie de folos stăpânului”.

Augustin Zegrean, preşedintele Curţii Constituţionale, a confirmat că dosarul s-a deschis de anul trecut, din aprilie, şi a fost trimis în septembrie la Parchetul General. „Nu ştiu în ce stadiu este dosarul, că nu am mai primit nimic de atunci. Am fost citaţi anul trecut la proces la Curtea Supremă, în acest dosar, şi eu, şi ceilalţi cinci judecători, dar nu ne-am prezentat niciodată. Dacă m-aş prezenta toată ziua la câte procese ne citează, ar trebui să stau doar pe acolo. Toţi nemulţumiţii de decizie ne dau în judecată sau fac plângere la procuratură. Sunt multe cazuri din acestea, numai săptămâna trecută am avut cinci plângeri. Pe noi ne citează de fiecare dată, dar nu ne prezentăm, pentru că nu este prezenţa obligatorie şi nu păţim nimic”, a precizat Zegrean.

Pe 6 iulie 2012, Parlamentul a discutat şi a votat cererea USL de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu. La referendumul de demitere din 29 iulie nu s-au prezentat, însă, la vot cel puţin jumătate din alegătorii din listele electorale, aşa că acesta a fost invalidat de Curtea Constituţională, iar Traian Băsescu şi-a reluat mandatul de preşedinte.