DOUĂ LUNI de la TRAGEDIA din COLECTIV. Drama care a schimbat România

Pe 30 octombrie, într-o vineri seară, Goodbye to Gravity, una dintre cele mai cunoscute trupe românești de heavy metal, își lansa în clubul Colectiv al doilea album din carieră — „Mantras of War”—, după ce în 2012 a debutat cu un material discografic ce poartă numele formației. Trupa era formată din Andrei Găluț (voce), Mihai Alexandru (chitară), Bogdan Enache (tobe), Vlad Țelea (chitară) și Alex Pascu (bas) — ultimii patru au decedat, scrie Agerpres. 

În timpul concertului, la care participau peste 400 de persoane, din cauza unor artificii, bureții de antifonare de pe pereți au luat foc, apoi întreaga incintă a fost cuprinsă de flăcări. Urmarea: bilanțul preliminar de a doua zi indica deja 27 de persoane decedate și peste 160 de răniți, foarte mulți în stare deosebit de gravă.

Medicii de la Institutul Național de Medicină Legală ‘Mina Minovici’ au stabilit ulterior că, pe lângă arsuri, toate victimele prezentau concentrații în sânge de monoxid de carbon și acid cianhidric în doză toxică, 18 dintre acestea având concentrații peste valorile letale. Au fost expuși în grad diferit la funingine, aerosoli și gaze toxice, între care monoxidul de carbon și acidul cianhidric.

După incendiu, Guvernul a decretat trei zile de doliu național. Numărul deceselor a continuat să crească.

Alte articole

Scandalos! Victimele de la Colectiv trebuie să dea despăgubirile înapoi. Instanța a luat deja decizia

Marcel Ciolacu: „Nu e o zi fericită, se împlinesc 9 ani de la tragedia de la Colectiv. Nu vreau să fiu în sufletul părinților”

În zilele următoare, zeci de mii de persoane, organizate pe rețelele de socializare, au început să iasă în stradă. La București au protestat în fața unor instituții publice — Guvern, Ministerul Afacerilor Interne, Parlament, Primăria sectorului 4—, dar au fost manifestații și în multe orașe din țară. Critici dure au fost formulate și la adresa Bisericii Ortodoxe Române, pentru reacția târzie față de această tragedie.

După manifestația de amploare din 3 noiembrie, a doua zi, premierul Victor Ponta a demisionat din funcție, la fel și primarul sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone. În urma unor consultări ale președintelui Klaus Iohannis cu reprezentanții partidelor parlamentare și cu societatea civilă, fostul comisar european Dacian Cioloș a fost desemnat să conducă noul Cabinet.

Protestele au continuat, după demisia lui Ponta, în Capitală și în țară, dar de o amploare mai mică, precum și în diaspora. Sloganul comun a fost „Corupția ucide”. Pe 8 noiembrie, în cea de-a șasea zi consecutivă de proteste, președintele Iohannis a mers în Piața Universității.

Începând cu sâmbăta de după incendiu, spațiul din fața clubului Colectiv a devenit loc de pelerinaj. Au fost aprinse mii de candele, care au ars zi și noapte, au fost afișate mesaje și fotografii cu cei dispăruți. Au venit aici să se reculeagă și să-și prezinte respectul, printre alții, premierul britanic David Cameron, președintele Poloniei, Andrzej Duda, secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, ambasadori acreditați la București, comandantul general al Jandarmeriei turce, Galip Mendi, președintele Klaus Iohannis, premierul Dacian Cioloș, președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean, principesele Margareta și Maria și principele Radu, violonistul Andre Rieu, mulți sportivi. Papa Francisc i-a transmis președintelui Klaus Iohannis un mesaj în care își exprima profunda durere pentru tragedia din Colectiv, iar Prințul Charles al Marii Britanii s-a arătat extrem de șocat de ceea ce s-a întâmplat în acel club din București.

Faptele care au legătură cu tragedia sunt cercetate atât de Direcția Națională Anticorupție, cât și de Parchetul General. Cei doi angajați ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență care au verificat clubul și n-au luat măsuri de prevenție au fost trimiși în judecată. Mai sunt cercetați fostul primar Popescu-Piedone, alți funcționari din Primăria sectorului 4, cei trei patroni ai clubului Colectiv și alte persoane care au legătură cu organizarea show-ului de artificii.

Tragedia a adus în prim plan vulnerabilități ale sistemului medical. S-a constatat faptul că sunt puține spitale specializate și cu personal pregătit pentru tratarea marilor arși, un program de înființare a unor astfel de centre urmând să fie derulat anul viitor de Ministerul Sănătății. Inaugurarea unei unități moderne de tratare a victimelor cu arsuri s-a dovedit a fi de formă, întrucât nu s-a reușit, în repetate rânduri, asigurarea personalului care să îngrijească astfel de pacienți acolo.

Medici specializați în arsuri din mai multe țări le-au acordat sprijin autorităților de la București. Au participat zile în șir la evaluarea și la tratarea pacienților arși și au stabilit, în colaborare cu medicii români, care dintre ei pot fi transportați în străinătate. Și aici societatea civilă a reacționat vehement, criticând faptul că s-a cerut ajutor extern prea târziu și că era nevoie de medicamente și echipamente. Însă șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, fostul ministru al Sănătății Nicolae Bănicioiu, alți oficiali și medici au dat asigurări că spitalele din țară au avut tot ce le trebuia și s-a făcut tot ce era necesar pentru îngrijirea răniților.

Imediat după incendiul din Colectiv, premierul de atunci Victor Ponta a cerut autorităților competente ca în perioada următoare să demareze o verificare „la maximum prevăzut de lege” asupra condițiilor în care funcționează cluburile de pe întreg teritoriul țării. Ulterior, Guvernul a adoptat un act normativ prin care permitea Inspectoratului pentru Situații de Urgență să închidă și să sigileze localurile în care se constată încălcări grave ale măsurilor de securitate la incendiu.

În urma acestei tragedii, mobilizarea societății a fost exemplară — oamenii au stat la cozi ca să doneze sânge, le-au acordat sprijin rudelor celor răniți sau decedați, au dus în spitale alimente pentru personalul medical și familii, au organizat diferite evenimente de strângere de fonduri. Grupul #ÎmpreunăRezistăm, constituit din voluntari, a propus comemorarea victimelor printr-un concert care să aibă loc în fiecare an pe 30 octombrie.

Oana, sora lui Cătălin Alexandru Simion, dispărut în incendiul de la Colectiv, a transmis public o scrisoare în care spunea că își dorește ca acel „club al groazei, al durerii și al disperării SĂ DEVINĂ UN MEMORIAL”.A

Un număr de 23 de persoane rănite în incendiul din clubul Colectiv mai sunt internate în spitalele din țară și din străinătate, potrivit ultimelor date furnizate de Ministerul Sănătății.

Astfel, în spitalele din București mai sunt internate patru victime ale incendiului din 30 octombrie, dintre care una în stare critică. Un pacient este internat la Spitalul Bagdasar Arseni, unul la Spitalul CC Iliescu, iar doi la Spitalul de Urgență din București. Până în prezent au fost externate 76 de persoane care au primit îngrijiri medicale în unitățile sanitare din țară.

De asemenea, 39 de victime ale tragediei din Colectiv au fost transferate în spitale din străinătate. Dintre acestea, 19 sunt internate în continuare, aflându-se în stare stabilă. Mai exact, opt persoane sunt internate în Belgia, câte trei în Marea Britanie și Olanda, câte două în Austria și Germania, iar una — în Israel.

În urma incendiului din 30 octombrie și-au pierdut viața 63 de tineri, dintre care 27 au murit în incendiu, 24 în spitalele din țară și 12 dintre răniții transferați în străinătate.

Ministerul Sănătății a înființat o linie telefonică la care pot apela victimele incendiului de la Colectiv și rudele acestora pentru a solicita sprijin. Numărul de telefon unic este 021.3072.614, disponibil 24 de ore din 24.