Asociaţia Telefonul Copilului marchează 12 ani de existenţă a liniei telefonice gratuite de asistenţă pentru copii şi părinţi (116 111), arătând că asistenţii sociali şi psihologii au preluat 1.933.733 de apeluri de la înfiinţare până în prezent.
Statisticile oferite de baza de date a Asociaţiei Telefonul Copilului indică 44.504 de cazuri în care a fost necesară şi intervenţia instituţiilor abilitate, principalele situaţii sesizate referindu-se la abuz asupra copilului (27,09 la sută), consiliere juridică (15,14 la sută), nevoia de sprijin material / financiar (15,06 la sută) şi solicitări de consiliere psihologică (11,97 la sută).
„Numărul apelurilor copiilor a crescut semnificativ începând cu 2006, când Asociaţia Telefonul Copilului a demarat acţiuni masive de promovare a liniei telefonice gratuite. (…) Principalele motive ale copiilor pentru apelul către 116 111 sunt nevoia de comunicare (28,74 la sută), neînţelegerile cu părinţii sau relaţia deficitară copil-părinte (21,31 la sută), relaţiile cu colegii/prietenii (18,56 la sută), abuz şi violenţă (17,42 la sută), consiliere psihologică (9,49 la sută), alte probleme specifice varstei (4,48 la sută)”, se arată în comunicat.
Peste jumătate din cazurile de abuz şi violenţă raportate au avut loc în familie (57,43 la sută), iar 37,33 la sută, în mediul şcolar.
„Printre cele mai raspândite forme de abuz asupra copilului raportate la 116 111 se numără neglijarea (33,38 la sută), abuzul fizic (32,51 la sută), abuzul emoţional (10,55 la sută), abuzul sexual şi traficul de minori (6,37 la sută). Abuzul sexual a înregistrat o creştere semnificativă în ultimii ani, numărul acestui tip de apeluri crescând de la an la an cu aproape 30 la sută”, precizează Asociaţia Telefonul Copilului.
Un alt motiv pentru care copiii şi adolescenţii sună la 116 111 este lipsa îndeplinirii nevoilor de bază, acest tip de apeluri fiind identificat odată cu primele semne ale crizei financiare şi crescând anual cu aproape 36 la sută.
„Problemele de ordin psihologic şi emoţional cu care se confruntă copiii au escaladat de la un an la altul, printre acestea numărându-se: depresia, tulburările de comportament, gândurile suicidale, automutilarea. Dacă în anul 2006 aceste situaţii aproape că nu se regăseau în statistica Asociaţiei, reprezentând 2,23 la sută din numărul cazurilor înregistrate, în anul 2013 am înregistrat un record în ceea ce priveşte consilierea psihologică, respectiv 23,82 la sută din numărul cazurilor”, se mai arată în comunicat.
Cele mai multe apeluri sunt iniţiate de copii din grupele de vârstă 13-15 ani (38,24 la sută) şi 10-12 ani (34,36 la sută).
Pe durata celor 12 ani de activitate a Telefonului Copilului, pe primele locuri, după numărul apelurilor primite, se află judeţele Iaşi, Constanţa, Bacău, Vaslui, Galaţi, Teleorman, Ilfov şi Sectorul 5.
Referitor la distribuţia pe regiuni, cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Moldova (23,61 la sută), Muntenia (20,17 la sută), Transilvania (14,34 la sută), Bucureşti (10,22 la sută), Oltenia (9,45 la sută), Dobrogea (7,15 la sută) şi Banat (5,32 la sută).
„Linia telefonică gratuită de asistenţă pentru copii şi părinţi a debutat în cadrul proiectului «Casa de copii nu e acasă», a răspuns unor nevoi neaşteptat de mari de informare, consiliere şi îndrumare din partea beneficiarilor, a continuat sub umbrela Asociaţiei Telefonul Copilului, iar astăzi 116 111 reprezintă un reper pentru ceea ce înseamnă protecţia drepturilor copilului în România”, a declarat directorul executiv de la Asociaţia Telefonul Copilului şi Deputy Regional Reprezentative Europe, Child Helpline International, Cătălina Florea.
Asociaţia Telefonul Copilului din România, alături de Child Helpline International şi de toate celelalte organizaţii care gestionează serviciul telefonul copilului în lume, a adus în atenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) problemele semnalate de copii, în cadrul unui eveniment desfăşurat la sediul ONU cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Copilului.