Dr. Ioan Musta, fratele epidemiologului Virgil Musta, avertisment dur: "Dotaţi urgent spitalele, altfel realitatea va fi una dură"

Dr. Ioan Musta este unul dintre cei mai apreciați gastroenterologi din Timișoara. Acesta a avertizat, în urmă cu ceva vreme, asupra necesităţii efectuării de teste COVID-19 atât pacienţilor care se internează, indiferent de afecţiunea cu care se confruntă, cât şi personalului medical: „Dacă nu vom testa de COVID-19 pacienţii care intră în spital şi personalul sanitar, vor pica pe rând toate spitalele non-COVID-19 şi îmbolnăvim personalul sanitar„, atrăgea atenţia dr. Musta, potrivit banatulazi.ro

Medicul afirmă că există spitale destinate tratamentului COVID-19, spitale de de boli infecţioase sau pneumologie, şi că, aşa cum este şi normal, acestea sunt mult mai bine dotate cu echipamente de protecţie şi medicamente necesare tratării pacienţilor cu coronavirus decât restul spitalelor: „Chiar şi aşa, dacă administraţia lor şi medicii s-ar fi lăsat pe echipamentele venite de la nivel central, acestea ar fi fost insuficiente. Astfel, acolo unde medicii, prin comportamentul lor, prin renumele pe care îl aveau în comunitatea locală şi printr-o atitudine responsabilă, s-au străduit să-şi asigure, prin relaţii personale, completarea echipamentelor de care duceau lipsă„, spune medicul.

Aplicaţia care anunţă când ai intrat în contact cu o persoană infectată cu COVID 19 este dezvoltată în Franţa

Dr. Musta are un cuvânt de apreciere pentru toate firmele şi persoanele fizice care au sărit în ajutorul acestor medici inimoşi: „Sprijinul lor, prin faptul că i-am simţit alături de noi, că ne-au acordat încredere, a reprezentat o gură de oxigen şi pentru aceasta VĂ MULŢUMIM!”

Cele două tipuri de teste care se folosesc pentru depistarea infecţiei cu COVID-19

Medicul Ioan Musta precizează că, la ora actuală, există două tipuri de teste care pot fi utilizate pentru depistarea infecţiei cu coronavirus:

1. Testul ARN, care indică multiplicarea virusului şi care este cel mai performant. Acest test este singurul acreditat prin lege să fie utilizat pentru confirmarea COVID-19. Problema care apare referitor la acest tip de test este faptul că prelucrarea lui necesită laboratoare performante şi personal specializat. Nu toate judeţele dispun, însă, de aceste resurse: „De exemplu, Timişul este nevoit să facă teste şi pentru Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, un alt motiv pentru care durata de primire a rezultatelor se prelungeşte„, arată medicul.

b. Teste RAPIDE, ale căror rezultatele vin în câteva minute. Acestea sunt de două feluri:

1. teste bazate pe anticorpi, care pun diagnosticul de boala în 30-40% din cazuri şi sunt mai utile pentru a vedea cine a trecut prin boală

2. teste bazate pe antigene, care arată prezenţa unor componente de virus. Acestea ajută la stabilirea diagnosticului,, dar nu sunt la fel de sigure ca testele ARN.

Cum explică medicul faptul că spitalele „pică unul după altul”

Dr. Ioan Musta mai arată că spitalele non-COVID19 se află în mare dificultate, şi asta întrucât diagnostichează şi tratează pacienţii la grămadă, iar cei infectaţi transmit, astfel, virusul cu mare uşurinţă celorlalţi pacienţi şi personalului medical: „TRAGEDIA o reprezintă spitalele care nu tratează COVID-19, cele care tratează urgenţele medico- chirurgicale […] acele spitale pe care le vedeţi pe televiziuni că pică unul după altul”, punctează dr. Musta.

PANDEMIE CORONAVIRUS. Medicul Olga Simionescu, despre secretul ţărilor în care sunt cei mai puţini oameni ucişi de COVID-19

El spune că pacienţii care vin la spital ajung la UPU, unde li se stabileşte diagnosticul, după care merg pe secţie: „Un pacient care vine la urgenţă nu ştiu dacă este COVID pozitiv sau negativ. Dacă fac testarea tuturor pacienţilor care se prezintă la UPU pot să-i împart în pacient urgenţă care are COVID-19 pozitiv şi pacient urgenţă care nu are COVID-19. Ca să pot interna cele două categorii de pacienţi separat fără să se intersecteze circuitele trebuie să împart spitalul în două. În loc de o sală de operaţie fac două, fiecare secţie o împart în două, una care tratează urgenţele la pacienţii COVID-19 pozitiv şi alta urgenţele care nu au COVID-19„, explică medicul.

Separarea celor două categorii de pacienţi este, însă, misiune aproape imposibilă în condiţiile în care multe spitale sunt vechi şi nu dispun de suficient spaţiu. În condiţiile acestea, organizarea a două circuite funcţionale este extrem de dificilă: „Pacientul vine la UPU cu boală care necesită terapie de urgenţă şi nu ştiu dacă are COVID-19 sau nu. Legislatia actuala nu îmi dă voie să fac test COVID-19 decât la pacienţii care se încadrează în anumite criterii, depăşite de etapa actuală de evoluţie a pandemiei, şi în consecinţă, pot face testarea la maximum 50% din pacienţii care vin la urgenţă„, spune medicul.

Ce simte o persoană infectată cu coronavirus. Un medic român infectat cu COVID-19 explică stările bolii

Asta înseamnă că pacienţii cărora li s-a făcut testul sunt internaţi înainte de a afla rezultatul testului, prelucrarea rezultatelor durând de la 5-8 ore până la trei zile: „Sunt nevoit să-l internez fără să ştiu dacă este COVID negativ sau pozitiv. Dacă banuiesc că este COVID pozitiv (pe criterii clinice şi epidemiologice), îl internez în compartimentul unde am pacienţii cu COVID-19 pozitiv şi îi rezolv urgenţa. Dacă analiza vine ulterior şi pacientul este COVID-19 pozitiv este în regulă, dar dacă analiza arată că nu are COVID şi l-am ţinut lângă pacienţii COVID pozitiv, am toate şansele ca el să ia boala de la ceilalţi pacienţi şi, având în vedere bolile celelalte grave pe care le are, să evolueze spre deces!

Dacă îl suspectez că nu este infectat, îl duc în partea normală de spital. Dacă analiza vine ulterior şi este pozitivă, am toate şansele ca bolnavul infestat să transmită celorlalţi pacienţi şi care, la fel, având şi ei patologie asociată, să favorizeze evoluţia lor spre deces! În plus, îmbolnăvesc şi personalul medical din zona respectivă, care poartă echipament simplu de protecţie, insuficient!„, explică medicul riscurile la care sunt supuşi pacienţii şi cadrele medicale în condiţiile actuale.

Prin urmare, doctorul Musta preferă să-i recomande pacientului tratamentul la domiciliu, în condiţii de izolare, în cazul în care nu este vorba despre o urgenţă majoră.

Lipsesc echipamentele de protecţie

Dr. Ioan Musta acuză lipsa echipamentelor de protecţie. Acesta susţine că, în pofida faptului că mass-media anunţă că se fac contracte şi achiziţii pentru milioane de echipamente de protecţie, în spitale stocurile sunt insuficiente: „Mă duc la spital şi văd că nu avem mai nimic sau ce avem, oricum insuficient, se datorează relaţiilor personale ale tuturor. Văd medici şefi de secţie şi directori care se zbat să facă rost de echipamente de protecţie […] Sunt spitale de urgenţă cu 500 de angajaţi care au primit 100 de măşti şi 200 de perechi de mănuşi! Spitale mici care au primit 1000 de perechi de mănuşi (oricum insuficiente)!„, descrie medicul Musta situaţia reală din spitale.

Medicul Ioan Musta are înţelegere faţă de guvernanţi

Dr. Musta spune că, la nivel de ţară, se fac foarte puţine teste zilnic – aproximativ 2500 de teste/zi, pentru că efectuarea acestor teste necesită aparatură performantă şi personal specializat. Spre comparaţie, Germania face circa 500.000 de teste/săptămână: „Echivalat la numărul populaţiei noastre, ar trebui să facem 100.000 de teste/săptămână. Noi facem aproape 20.000. Probabil o bună parte dintre guvernanţi se străduiesc să faca rost de echipamente şi teste. Se lovesc de neputinţă, pentru că fac comenzi şi contracte, marfa pleacă de la firma producătoare, dispare pe câte un aeroport din Europa şi apare în altă ţară mai puternică, ce poate oferi un preţ mai bun„, explică medicul lipsa echipamentelor de protecţie şi a testelor din spitalele româneşti.

Medic de 81 de ani care luptă în prima linie: „Nu-i înţeleg pe cei cărora le e frică” INTERVIU

Totuşi, dr. Musta nu arată înţelegere faţă de tendinţa autorităţilor de a ascunde adevărul: „Dragi guvernanţi, vă înţelegem şi nu vă condamnăm că nu puteţi face rost de echipamente şi teste. Nu înţelegem de ce nu recunoaştem unde suntem? De ce formulăm legile în aşa fel încât să mascheze această neputinţă, să mascheze etapa reală de evoluţie a pandemiei cu întindere comunitară? De ce nu recunoaştem şi adaptăm protocoalele la condiţia modestă pe care o avem? De ce discredităm testele rapide, care, aşa cum sunt ele, ne pot da informaţii suplimentare care să ne ajute să dirijăm pacienţii corect în circuitele din spital?„, se întreabă, indignat, dr. Ioan Musta.

„În momente de criză, oamenii puternici rămân calmi, se organizează, se adaptează la condiţiile existente, îşi recunosc limitele, îi ajută pe cei mai slabi, nu se ascund în spatele unor minciuni sau interese, ca împreună să treacă peste aceste evenimente„, conchide reputatul gastroenterolog timişorean.

Urmarește RomaniaTV.net și pe

Dr. Ioan Musta, fratele epidemiologului Virgil Musta, avertisment dur: „Dotaţi urgent spitalele, altfel realitatea va fi una dură”