Reputatul virusolog spune că, în timpul unei astfel de pandemii, se observă cât de important este ca ţările să aibă la conducere persoane competente. Dr. Peter Piot subliniază faptul că cele mai multe state ale lumii au tratat cu superficialitate dimensiunea răspândirii virusului, luând măsuri cu mare întârziere. Exemplul pozitiv este Germania, exemplele negative sunt Marea Britanie şi Franţa.
„Această boală ne-a arătat cât e de important să ai oameni competenţi la conducere şi un sistem sanitar bine pus la punct. Exceptând Singapore, Taiwan şi Hong Kong, toţi au subestimat viteza şi dimensiunea răspândirii virusului. Ţările asiatice trecuseră prin epidemia SARS, în 2003, şi au reţinut efectele ei. De aceea, au reacţionat corespunzător. Ţările care au trecut repede la testări la scară largă au avut mai puţine decese. Germania a arătat calea în acest sens. Până la finalul lunii ianuarie, nemţii aveau deja un sistem performant de testare. La extrema cealaltă s-a situat Marea Britanie. Ei au reacţionat cu întârziere şi au luat în calcul carantinarea celor veniţi din afara ţării, când exista deja o creştere semnificativă a cazurilor. Era deja prea târziu. În Franţa, n-au existat stocuri suficiente de măşti şi de echipamente medicale, după gripa porcină din 2009-2010. Şi s-a văzut că sistemul sanitar n-a fost finanţat, aşa cum ar fi trebuit”, a precizat specialistul.
Specialistul subliniază faptul că nu este cazul să considerăm că pericolul a trecut. Dimpotrivă, spune că suntem abia în faza de început a acesteia şi că nu există încă imunitate de grup. De asemenea, dr. Piot adaugă că abia peste unu-doi ani se va putea trage o concluzie referitoare la cea mai bună strategie în lupta cu acest virus.
„Suntem abia la începutul pandemiei. Nu există niciun motiv pentru care, după ce a luat o asemenea amploare, virusul să dispară brusc. Deocamdată, n-am dezvoltat imunitate de grup, nici măcar în Suedia, unde strategia îndeplinirii acestui obiectiv a eşuat. Doar într-un an, doi, vom putea spune care a fost cea mai eficientă strategie în lupta cu pandemia„, menţionează virusologul.
Medicul spune că este perfect posibil să aibă loc o explozie a cazurilor de infectări în perioada următoare, însă atrage atenţia că lozul câştigător nu este închiderea ţărilor. Peter Piot spune că vor trebui găsite măsuri mult mai practice decât închiderea ţărilor, soluţii de compromis, pentru că virusul nu va putea fi eradicat complet, ci va continua să coexiste la fel precum HIV-ul.
„Explozia cazurilor e posibilă, dar nu la o scară largă, în viitorul apropiat. Nu trebuie să adoptăm o abordare de tip buldozer şi să închidem toate ţările! Pentru a evita asta, avem nevoie de informaţii precise, în timp real, pentru a controla epidemia. Va trebui să convieţuim cu COVID-19, aşa cum convieţuim cu HIV. În acest moment, eradicarea virusului nu e posibilă […] Avem nevoie de o abordare care să minimalizeze riscurile şi impactul bolii”, spune medicul.
Citeşte şi Autorităţile sunt în alertă. O nouă boală asemănătoare cu coronavirusul face ravagii
Referitor la închiderea graniţelor şi la blocarea oricărei activităţi, doctorul spune că efectele secundare ale acestor măsuri sunt incontestabile. Oamenii nu mai pot primi tratamente pentru alte boli decât infecţia cu coronavirus, crescând numărul deceselor. În plus, sănătatea mintală are de suferit. Asta pe lângă problemele de natură economică.
E imposibil să închidem ţara, să impunem noi restricţii, o dată la două luni. O asemenea strategie are efecte secundare uriaşe şi consecinţe grave pentru cei care au alte probleme medicale! Închizând tot, vom creşte numărul celor care vor muri din cauza bolilor cardiovasculare, din cauza cancerului, pentru că aceşti oameni nu vor beneficia de atenţia medicală de care au nevoie. Apoi, carantinarea totală are un impact puternic asupra sănătăţii mintale! Ca să nu mai vorbim despre problemele economice. Convieţuirea cu COVID-19 înseamnă să găsim o balanţă, să găsim soluţii de compromis pentru protejarea publicului, fără a înrăutăţi situaţia„, atrage atenţia specialistul.