„Infertilitatea este subtratată și subdiagnosticată în România. Nu există un interes major, stimulat de nimeni, pentru a susține diagnosticul rapid și rezolvarea rapidă. În plus, din păcate, percepția multor colegi, pe care am încercat să o schimbăm în acești ultimi doi ani, este că ‘nu întotdeauna avem nevoie de ART (tehnică de reproducere asistată) și că femeia mai poate aștepta, mai poate să ia câte o bulinuță, o vitamină, o brânca ursului sau altceva’. Deci, sunt percepții pe care trebuie să le schimbăm și trebuie să înțelegem cu toții că fiecare an care trece în infertilitatea femeii este dramatic și că lucrurile nu se rezolvă. Dimpotrivă, se agravează, pe măsură ce trece vârsta. Practic, știm cu toții că noi suferim o iarnă demografică puternică, cu nașteri puține, cu o populație care îmbătrânește rapid”, a declarat Radu Vlădăreanu, în cadrul conferinței „Politici publice privind infertilitatea: răspunsul României”, găzduită, vineri, de Senatul României.
El a menționat că la nivel național există 20 de clinici specializate (opt în București), în marea lor majoritate private, dar că nu există date exacte despre numărul real de cicluri de fertilizare in vitro care se realizează în țara noastră.
Diana Loreta Păun, consilier de stat în cadrul Departamentului Sănătate Publică al Administrației Prezidențiale, a declarat că începând cu anul 1990 populația României a înregistrat o rată de creștere negativă, estimându-se că se va ajunge la 18,2 milioane de locuitori în 2025. Ea a adăugat că motivele vizează atât emigrarea masivă, cât și scăderea natalității, cumulate cu o menținere a mortalității generale la un nivel ridicat. Totodată, rata fertilității a înregistrat în România o scădere: de la 2,2 nașteri la o femeie, în 1989, la 1,2 în 2015, în contextul în care media la nivelul UE este de 1,6.
„Populația tânără, din păcate, a înregistrat o scădere semnificativă în toată această perioadă, iar populația vârstnică, de peste 65 de ani, o creștere a ponderii, până în anul 2060 estimându-se că procentul acestei categorii de vârstă se va dubla de la 15% la 30%. Rata natalității este una dintre cele mai scăzute în rândul statelor membre ale UE, în România înregistrându-se 8,8 nașteri la mia de locuitori, comparativ cu o medie a UE în jur de 10. Scăderea acestei rate are la bază schimbarea stilului de viață și a comportamentului tinerilor în ceea ce privește întemeierea unei familii, pentru că aceștia prioritizează consolidarea carierei, cumpărarea unei locuințe, călătoriile, vârsta la care își întemeiază o familie înregistrând o creștere în România, asociată apriori și cu o creștere a diverselor afecțiuni privind infertilitatea”, a menționat Diana Loreta Păun.
Europarlamentarul Norica Nicolai a arătat că obiectivul conferinței este stabilirea unui grup de lucru între Ministerul Sănătății și societățile medicale implicate. Ea a mai arătat că, în timp ce în țările europene cu sisteme de sănătate performante se lucrează la strategii pe termen scurt și mediu de sprijinire a cuplurilor infertile care își doresc să aibă copii, în România „accesul la informație și tratament este limitat”, în ciuda faptului că există un corp medical pregătit să facă față acestui tip de afecțiune. Europarlamentarul a mai apreciat că România nu este o țară săracă, ci una care „trebuie să își gestioneze mai bine resursele”, deoarece „investiția în viitor este cea mai importantă”.
„Această discuție trebuie deschisă nu pentru că este un subiect comod, simplu, plăcut, ci pentru că este un subiect despre care vorbim mai mult pe la colțuri, cu teamă, jenă, dar care este sub ochii noștri. Este un subiect greu, complex, dar el există și este mai frecvent decât am crede. Avem 25 de milioane de cetățeni europeni atinși de diverse afecțiuni ce provoacă infertilitate, iar studiile arată că la fiecare șase cupluri în această lume cel puțin unul se confruntă cu o formă de infertilitate”, a precizat ea.