Liviu Dragnea a arătat că i se pare o faptă gravă ca oamenii care vor face parte din acest organism să ia decizii totale cu privire la sistemul financiar național.
„Nu știam despre acest lucru. Eu ce să înțeleg, că nu mai există Guvern, Parlament, Președinție? Nu cred că poate funcționa așa ceva. Bineînțeles că o să mă interesez de acest lucru, mi se pare ceva foarte grav. Nu pot nouă oameni, cât ar fi ei de buni sau de bine intenționați, să decidă tot, deasupra Guvernului, deasupra Parlamentului”, a spus Dragnea, citat de Agerpres.
Guvernul a aprobat, în 22 iulie, proiectul de lege privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național și a decis constituirea Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială al cărui președinte va fi guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, potrivit unui comunicat de presă al Executivului.
Proiectul prevede că respectivul Comitet Național pentru Supravegherea Macroprudențială va fi constituit din reprezentanți ai BNR, ai Autorității de Supraveghere Financiară /ASF/ și ai Guvernului. Comitetul va funcționa ca structură de cooperare inter-instituțională, fără personalitate juridică, cu rolul de a asigura coordonarea supravegherii macroprudențiale la nivel național.
Președintele Comitetului va fi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Organismul decizional al Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială va fi Consiliul general, care va fi format din nouă membri, respectiv: guvernatorul, prim-viceguvernatorul, cei doi vice-guvernatori și economistul-șef ai BNR, președintele și prim-vicepreședintele ASF, doi reprezentanți ai Guvernului, desemnați de către primul-ministru.
De asemenea, directorul Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, instituție cu responsabilități în procesul de soluționare a situației instituțiilor de credit aflate în dificultate, va participa la ședințele Comitetului, fără a avea drept de vot.
Membrii Consiliului general nu vor fi remunerați pentru activitatea desfășurată.
Proiectul de lege stipulează, de asemenea, obligativitatea menținerii independenței BNR, în ceea ce privește deciziile privind politica macroprudențială.
Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială va avea responsabilități și în ceea ce privește coordonarea gestiunii crizelor financiare în sensul emiterii de recomandări în vederea stabilirii măsurilor necesare pentru reducerea riscului de contaminare în cazul în care unul sau mai mulți participanți la sistemul financiar se confrunta cu dificultăți care au impact sistemic, precum și a monitorizării implementării acestora.
Destinatarii recomandărilor Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială sunt fie BNR și ASF, în calitate de autorități de supraveghere financiară sectorială, fie Guvernul României.