Dragnea, despre amendamentul CSM la Codul penal: Tot mai multe instituţii înţeleg să iasă din abordarea tenebroasă din ultimii 10 ani

„Mi se pare un pas important. Ceea ce mi se pare foarte important este că din ce în ce mai multe instituţii înţeleg să iasă din abordarea tenebroasă şi întunecată care a caracterizat România în ultimii zece ani şi mai mult şi să ne îndreptăm spre o abordare pozitivă, corectă şi sănătoasă, având în vedere creşterea şi dezvoltarea acestei ţări. Orice atitudine de genul ăsta, din punctul meu de vedere este un pas important şi o măsură pozitivă”, a declarat Liviu Dragnea miercuri, în Parlament, întrebat cum i se pare propunerea făcută de CSM.

Întrebat dacă acest amendament ar trebui extins şi pentru funcţionarii publici, liderul PSD a evitat să răspundă, precizând în schimb că cel mai important lucru care trebuie să se întâmple în România este schimbarea Codurilor penale.

„În orice domeniu trebuie o astfel de abordare. Aici este poate cel mai important lucru care trebuie să se întâmple în România: schimbarea codurilor”, a spus Dragnea.

Consiliul Superior al Magistraturii propune un amendament la articolul 308 din Codul penal care se referă la infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane decât funcţionarii publici, care stabileşte, prin corelare cu articolul 297 privind abuzul în serviciu, ca faptele de abuz în serviciu comise de alte persoane decât funcţionarii publici să fie incriminate doar dacă prejudiciul creat este mai mare de 50.000 de euro. Amendamentul a fost prezentat marţi în Comisia specială pentru legile justiţiei, fiind la prima lectură. Preşedintele comisiei, Florin Iordache, a declarat că amendamentul propus de CSM va fi susţinut de PSD, pentru că „poate fi susţinut” întrucât „rezolvă multe chestiuni”.

Alte articole

Alegeri locale 2024: Clotilde Armand, acuzată de CSM că a făcut presiuni asupra justiţiei

S-a modificat Codul Penal. Amenzi uriaşe şi chiar închisoare pentru vecinii „manelişti” şi agresivi

„Discutăm despre un articol 308 care vizează anumite intensităţi valorice pentru care e o pedeapsă mai mică sau mai mare. Este deocamdată la acest moment o propunere de la care plecăm, am invitat toate asociaţiile profesionale, Ministerul Justiţiei şi toţi cei care sunt interesaţi să facă observaţii, dar noi considerăm că acel amendament în formularea pe care ne-a propus-o CSM este un amendament care poate fi susţinut, care rezolvă multe chestiuni”, a declarat Florin Iordache la finalul şedinţei din Comisie.

Iordache a explicat că articolul 297 referitor la abuzul în serviciu va fi dezbătut ultimul, urmând ca abuzul să fie redefinit, însă fără un prag impus.

„Nu am discutat încă cum va fi formulat articolul 297. (…) Am spus aşa, avem în acest moment în ceea ce priveşte abuzul în serviciu 14 propuneri cu un prag mai mare sau mai mic. Eu am spus că este foarte bine că abuzul în serviciu să fie redefinit, să nu aibă prag, pentru că în momentul în care există un prag, de ce este 10 lei, de ce nu este 100.000 de euro. Şi atunci va fi permanent ideea în societate că de fapt definiţia abuzului în serviciu este făcută pentru o persoană sau alta. De aceea, cred că în urma dezbaterilor şi în urma unei largi consultări a tuturor celor interesaţi, vom avea o bună definiţie a articolului 297”, a spus Iordache.

Întrebat dacă suma de 50.000 de euro poate fi interpretată ca un prag la abuzul în serviciu, preşedintele Comisiei speciale pentru legile justiţiei a insistat că sunt două lucruri diferite.

CSM a transmis ulterior, printr-un comunicat de presă, că nu a propus instituirea unui prag valoric în cazul vreunei infracţiuni, cu atât mai puţin în cazul infracţiunii de abuz în serviciu săvârşită de funcţionarii publici sau în cazul infracţiunilor de corupţie.

„Consiliul a înaintat Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, un punct de vedere asupra solicitării Ministerului Finanţelor Publice, de modificare a Legii nr.241/2005 privind evaziunea fiscală. În acest cadru s-a urmărit orientarea spre recuperarea prejudiciului, şi nu preeminenţa măsurilor punitive. În contextul mai larg al dezbaterilor asupra modificărilor Codului penal, Consiliul a propus o abordare integrată a infracţiunilor economice, printr-o nouă variantă de incriminare a articolului 308 din Codul penal, care reglementează exclusiv infracţiuni săvârşite în mediul privat. Subliniem, aşadar, că varianta de nepedepsire sau de atenuare a pedepsei, propusă de Consiliu, vizează anumite fapte săvârşite exclusiv de angajaţii din mediul privat, iar nu de către funcţionarii publici”, spunea CSM.