„Comisia de validare propune invalidarea alegerii unui deputat (…) în cazul în care există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă, privind săvârşirea de către respectivul deputat a unor infracţiuni legate de derularea procesului electoral”, se arată în articolul 7, alineatul (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor.
Liviu Dragnea intră sub incidenţa acestui articol, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) l-a condamnat definitiv în aprilie 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, pentru fraude comise la referendumul din 2012 de demitere a lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României. Conform procurorilor, Liviu Dragnea a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea pe care o reprezenta, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale. Procurorii susţineau că Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea – preşedinte executiv PSD – având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
Propunerea comisiei de validare va fi supusă însă dezbaterii şi votului plenului Camerei Deputaţilor, unde PSD, având majoritatea împreună cu ALDE, ar putea vota validarea mandatului lui Liviu Dragnea.
”În cazul deputaţilor pentru care a fost propusă invalidarea mandatului, Camera Deputaţilor dezbate şi se pronunţă prin vot pentru fiecare caz în parte. (2) Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi”, se arată în articolul 10 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.
Formal însă, mandatele deputaţilor sunt validate printr-o hotărâre a Camerei Deputaţilor. Dacă aceasta va include şi mandatul lui Liviu Dragnea, ea poate fi atacată la Curtea Constituţională de către partidele de opoziţie.
Condamnarea din aprilie 2016 îi creează liderului PSD probleme şi în ceea ce priveşte preluarea funcţiei de prim-ministru. O lege adoptată în 2001 chiar de către PSD, condus la acea vreme de Adrian Năstase, interzice persoanelor condamnate penal să fie membri ai Guvernului.